Proiectul a fost adoptat de Senat, în luna februarie, în calitate de for decizional.
Proiectul viza învestirea personalului didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar cu exerciţiul autorităţii publice, pe timpul şi în legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
Preşedintele Comisiei juridice a Senatului, social-democratul PSD Şerban Nicolae, iniţiatorul proiectului, justifica demersul legislativ, adoptat tacit de Camera Deputaţilor, prin faptul că în sistemul naţional de învăţământ se constată o lipsă de protecţie juridică a cadrelor didactice faţă de hărţuirea şi agresiunile venite din partea elevilor, părinţilor sau reprezentanţilor legali ai acestora.
Dacă proiectul devenea lege, cel care agresa un profesor ajungea să primească o pedeapsă de până la un an și patru luni.
În expunerea de motive a proiectului de lege adoptat de Senat se preciza că potrivit “unui studiu efectuat anii trecuţi pentru Ministerul Educaţiei, peste 70.000 de profesori români au fost, cel puţin o dată, jigniţi, ameninţaţi sau loviţi de către elevi sau părinţi”.
CCR: Legea, neconstituţională în ansamblul ei
Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis, marţi, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că legea este neconstituţională, în ansamblul său.
În argumentarea soluţiei pronunţate, Curtea a reţinut, în esenţă, că „legea supusă controlului de constituţionalitate a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului”.
Avocatul Poporului susţinea în sesizarea transmisă Curţii Constituţionale că actul normativ încalcă principiul securităţii raporturilor juridice, fiind lipsit de claritate şi de previzibilitate, întrucât, pe de o parte, atribuie activităţii didactice caracterul unei activităţi desfăşurate în regim de putere publică, iar, pe de altă parte, creează o neclaritate în ceea ce priveşte statutul funcţiilor didactice în general.
În opinia Avocatului Poporului, activitatea didactică nu presupune un raport de putere publică şi, pe cale de consecinţă, nici structurile care prestează servicii publice de învăţământ nu sunt autorităţi publice, ci instituţii publice, prestând anumite servicii publice specializate, în diverse domenii administrative, în speţă servicii de educaţie pentru copii şi tineri.
„Un alt motiv de neconstituţionalitate îl reprezintă afectarea gravă a dreptului la apărare al elevilor. Avocatul Poporului apreciază drept nerezonabilă ipoteza în care elevului i se creează, în fapt, o situaţie cu mult mai grea decât aceea de care ar beneficia într-un proces penal, prin încălcarea evidentă a unor garanţii fundamentale ale dreptului la apărare, garanţii recunoscute la nivel constituţional şi internaţional. În opinia Avocatului Poporului, prezumţia de nevinovăţie a elevului ar trebui să primeze în raport cu prezumţia de veridicitate a faptelor sesizate în scris de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi control”, se arăta în sesizare.
Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro