Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, votul decizional urmând a fi dat vineri, în plenul Senatului.

UPDATE ora 21.00 Plenul Camerei Deputaţilor a votat, joi seară, după un maraton de dezbateri în comisia juridică, proiectul Guvernului privind carantina, izolarea şi internarea, în situaţii de risc epidemiologic.

S-au înregistrat 266 de voturi ‘pentru, 11 voturi ‘contra și 8 abțineri.

Secretarul de stat Raed Arafat a declarat, în cadrul şedinţei, că au fost luate în considerare toate aspectele sesizate de CCR privind modul de implementare a măsurilor, predictibilitatea termenelor şi posiblitatea contestării măsurilor.

El a adăugat că proiectul, amendat joi de Comisia juridică, permite stabilirea regulilor de prevenire şi combatere a riscului epidemiologic în mod gradual şi cu implicarea experţilor în domeniu şi stabileşte validarea măsurilor de urgenţă luate de comandantul acţiunii, precum şi mecanismul de luare a acestor decizii.

UPDATE ora 20.17 Şedinţa de plen în care se dezbate proiectul de lege privind carantina a început cu o întârziere de aproape 20 de minute.

UPDATE ora 19.00 Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, joi, raport favorabil la proiectul Guvernului privind carantinarea şi izolarea, cu 24 de voturi pentru şi o abţinere.

Au fost acceptate mai multe amendamente depuse de PSD şi convenite în urma discuţiei cu secretarul de stat Raed Arafat.

Proiectul intră la ora 20.00 la vot în plenul Camerei şi apoi va fi trimis la Senat, for decizional.

Carantina persoanelor în spaţii special desemnate, la domiciliu sau la o locaţie declarată, se instituie pe baza datelor ştiinţifice oficiale

Potrivit modificărilor aduse proiectului, parlamentarii au introdus un alineat care prevede că aplicarea prevederilor prezentei legi se realizează exclusiv pentru apărarea sănătății publice, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și a ordinii publice.

Toate măsurile dispuse vor fi proporționale cu situația care le-a determinat și vor fi aplicate în mod nediscriminatoriu.

Potrivit articolelor adoptate de comisie, carantina persoanelor în spaţii special desemnate, la domiciliu sau la o locaţie declarată, se instituie pe baza datelor ştiinţifice oficiale, cu privire la persoanele suspecte de a fi infectate sau purtătoare ale unui agent patogen, care sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele competente în domeniu sau au intrat în contact direct cu persoane confirmate cu o boala infectocontagioasă.

Persoanele care nu au respectat măsura de carantina la domiciliu sau în locaţia declarată au obligaţia de a suporta cheltuielile carantinării în spaţiile special desemnate.

Izolarea şi carantina în spitale pot fi decise de medic, dacă există un risc de transmitere comunitară

Noua formă a proiectului prevede că izolarea se va face la domiciliu sau într-o unitate sanitară, în vederea monitorizării stării de sănătate și/sau aplicării unui tratament , pe baza consimțământului persoanelor şi numai daca acest tratament se impune, în scopul vindecării și  reducerii gradului de contagiozitate

Cu toate acestea, legea lasă medicilor posibilitatea de a decide internarea celor infectaţi.

Astfel, în situația în care, într-un caz individual, un medic pe baza examinărilor clinice și paraclinice constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară informeaza Directia de Sanatate Publica care poate decide izolarea persoanei în unitatea sanitară prin act individual, prevede o altă modificare.

Decizia va conține mențiuni cu privire la data si emitentul actului,  numele si datele persoanei izolate, durata măsurii si calea de atac prevăzută de lege.

Despăgubire de la stat pentru bunurile contaminate care sunt distruse

Bunurile suspecte de a fi contaminate, sunt carantinate până la decontaminare sau distrugere, după caz, conform prevederilor legale in vigoare. Decizia de carantinare este un act administrativ și va fi comunicată persoanei al cărui bun se carantinează.

Procedura de aplicare a măsurii de carantinare a bunurilor se stabilește prin ordin al Ministrului Sănătății.

Nu pot fi carantinate bunurile de folosință personală aparținând persoanelor internate sau aflate în carantină sau izolare. În cazul distrugerii bunurilor, proprietarul acestora va fi despăgubit, din bugetul Ministerului Sănătății.

Un alt amendament admis prevede că prin hotărâre a Guvernului se stabilește lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea la domiciliu, sau în unități sanitare, precum și lista unităților sanitare de bază, în care  se tratează.

Măsurile de izolare se aplică pentru persoanele bolnave, cu semne şi simptome sugestive sau purtătoare ale agentului patogen.

Persoanele asimptomatice, izolate la domiciliu. Se poate decide şi în cazul acestora internarea

Pentru persoanele asimptomatice, purtătoare de agent patogen, izolarea se va realiza la domiciliu sau locaţia declarată, cu excepţia situaţiilor în care, pe baza datelor ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate, se impune izolarea acestor persoane în unităţile sanitare, prevăzute prin hotărâre a Guvernului.

Când măsura izolării a fost luată faţă de o persoană bolnavă în a cărei ocrotire se află un minor, o persoană pusă sub interdicţie, o persoană căreia i s-a instituit tutela sau curatela ori o persoană care, datorită vârstei, bolii sau altei cauze, are nevoie de ajutor, autoritatea competentă este încunoştinţată, de îndată, în vederea luării măsurilor legale de ocrotire pentru persoana respectivă.

Autorităţile asigură masa şi tratamentul persoanelor aflate în carantină

Autoritățile publice centrale sau locale au obligația de a asigura necesarul de hrană, tratament, precum și livrarea acestora pentru persoanele aflate în carantină sau izolare la domiciliu, în condițiile în care persoanele se află în imposibilitatea de a-și asigura procurarea acestora.

Persoanele carantinate sau izolate pot ataca în instanţă decizia

Orice persoană care intră sub incidenţa unui act emis potrivit dispoziţiilor prezentei legi, și nu este act administrativ, poate introduce, pe toată durata instituirii acesteia, acţiune la judecătoria în a cărei circumscripţie domiciliază sau îşi are reşedinţa ori la judecătoria în a cărei circumscripţie este situată unitatea sanitară în care este internată, solicitând revizuirea măsurii sau încetarea acesteia.

Judecarea acţiunilor introduse împotriva actelor administrative se face de urgenţă şi cu precădere.

Soluţionarea cauzei se face cu audierea reclamantului, cu excepţia situaţiei în care starea sănătăţii acestuia nu o permite. Audierea reclamantului se realizează printr-un mijloc de telecomunicare audio-vizuală care permite asigurarea identităţii părţilor şi garantează securitatea, integritatea, confidenţialitatea şi calitatea transmisiunii.

Hotărârea primei instanţe este executorie şi poate fi atacată cu apel, în termen de 2 zile de la comunicare, au mai decis membrii Comisiei juridice.

Detaşarea medicilor, pe o perioadă de maximum 30 de zile, prin ordin de ministru sau al managerului spitalului

Forma finală a proiectului prevede şi procedura detaşării medicilor.

Pe durata instituirii măsurilor în domeniul sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, detașarea pe durată limitată, de maxim 30 de zile, a personalului medical, paramedical și auxiliar specializat, se face, prin ordin al ministrului sănătății, al Comandantului acțiunii sau, după caz, al conducătorului instituției.

Solicitarea detașării personalului se face de către Direcția de Sănătate Publică sau Inspectoratul pentru Situații de Urgență din județul în care s-a constatat deficitul de personal.

Pe perioada detașării sunt asigurate cazarea, masa și transportul detașatului din bugetul instituției care beneficiază de serviciile personalului detașat, al unității administrativ teritoriale sau al Ministerului Sănătății, după caz. Ordinul de detașare poate fi atacat, în termen legal, la instanța de contencios administrativ.

Cererile sunt scutite de plata taxei judiciare de timbru.

Cheltuielile ocazionate vor fi suportate din bugetul Ministerului Sănătății.

UPDATE ora 11.00 Secretarul de stat în MAI, Raed Arafat, s-a aflat în biroul lui Marcel Ciolacu, joi dimineaţă, pentru a discuta modificările care vor fi aduse proiectului Guvernului.

Comisia juridică urmează să dezbată raportul abia după-amiază, după ora 16.00, iar plenul se va reuni seara, în jurul orei 20.00, pentru a da votul pe proiectul de lege.

Marcel Ciolacu a anunţat, pe Facebook, că parlamentarii au adus modificări proiectului.

“Cu ajutorul specialiștilor și al societății civile, am construit o lege a carantinei care chiar să-i protejeze pe români în fața pandemiei, nu să acopere abuzurile! Dimineață, am avut o întâlnire la Parlament cu dl Raed Arafat și mai mulți colegi juriști pentru a găsi cele mai bune formulări la noua lege privind carantina și izolarea”, a anunţat Ciolacu.

El a criticat Guvernul, despre care a spus că “elaborează și le trimite în Parlament doar catastrofe pe care trebuie să le repare în regim de urgență”.

“Ieri, i-am chemat la dezbatere pe experții societății civile, care ne-au ajutat să eliminăm aberațiile liberale ce atentau la drepturile și libertățile românilor. Azi, după discuția foarte aplicată cu dl Arafat, avem garanția că putem da votul final pe o lege coerentă și eficientă!”, a mai scris Ciolacu.

Social-democraţii au criticat dur proiectul, Marcel Ciolacu spunând că are în cuprins “aberaţii majore, care atentează la libertăţile fundamentale ale românilor”.

Ce vrea să modifice PSD la lege: carantina, înlocuită cu un test pentru coronavirus

Una dintre modificările pe care vrea să le facă PSD la legea Guvernului este înlocuirea carantinei obligatorii de 14 zile, impusă persoanelor care vin din zone roșii, cu un test pentru coronavirus.

Deputata Oana Florea a declarat, miercuri, că legea carantinei trebuie să aibă un termen clar, consimţământul persoanei şi să conţină, totodată, o cale de atac cu privire la măsura carantinării.

“Nu este în regulă ca un singur medic să decidă izolarea sau carantinarea unei persoane. Nu ai o cale de atac cu privire la această decizie, poate fi o decizie discreţionară şi abuzivă”, a argumentat deputata.

Cu privire la numărul de cazuri, Oana Florea consideră că este important de ştiut numărul de asimptomatici, “atunci când se spune că în ziua respectivă au fost internate X persoane pozitive”.

“Şi, mai mult, este important care este numărul persoanelor pentru care s-a constatat că au avut boala şi au anticorpi. (…) Un număr singur nu spune nimic. (…) Este o lege importantă, care vorbeşte despre vieţi, nu este o lege despre COVID-19, este o lege care se va aplica ori de câte ori, Doamne fereşte, România se va întâlni cu tot felul de boli şi epidemii”, a adăugat ea.

Guvernul Orban a adoptat luni acest proiect, după ce Curtea Constituţională a României a declarat ca fiind neconstituţionale toate textele de lege privind starea de carantină şi internarea obligatorie.

Judecătorii au precizat că prevederile actuale din legislaţie sunt lipsite de claritate şi previzibilitate, au un caracter incert şi dificil de anticipat şi nu oferă garanţii privind respectarea unor drepturi şi libertăţi fundamentale.

De asemenea, CCR a mai precizat, în motivarea deciziei, că instituirea carantinei în România prin OUG reprezintă o veritabilă privare de libertate şi o restrângere a drepturilor fundamentale.

 
 

Urmărește-ne pe Google News