Concret, Bălăceanu s-a referit la lipsa unor prevederi pentru dronele necontrolate, care pot reprezenta un risc în zonele populate, dar și la țintele simulate, care pot vulnerabiliza sistemul de apărare.

„Ceea ce mă surprinde însă este că (n.red. proiectul de lege) nu are prevederi cu privire la dronele în derivă. Sunt dronele în derivă care ar reprezenta pericolul cel mai mare pentru că ele apar în spaţiul aerian şi zborul lor nu mai este controlat. Datorită acţiunii apărării antiaeriene a ucrainenilor de pe porturile dunărene, traiectoria lor nu mai este controlată, au zbor dezordonat şi atunci pericolul de a cădea într-o zonă populată se menţine destul de mare”, a explicat Bălăceanu, şeful Asociaţiei Ofiţerilor în Rezervă şi fost şef al Brigăzii Multinaţionale din Sud-Estul Europei, la Prima News, citat de news.ro.

El a adăugat că o altă lipsă din proiect este cea referitoare la țintele simulate. „Sigur că o ţintă virtuală nu reprezintă un pericol legat de integritatea şi de starea fizică a cetăţenilor români, pentru că la lucrul acesta trebuie să ne gândim în primul rând, dar şi ele trebuie luate în considerare, pentru că ar exprima o vulnerabilitate în ativitatea sistemului nostru de apărare”, a comentat Bălăceanu.

Pe 28 octombrie, Ministerul Apărării a pus în transparenţă proiectul de lege care permite doborârea dronelor care intră ilegal, după aproape un an și jumătate de război la graniță și după ce mai multe drone au căzut pe teritoriul României, fiind nevoie inclusiv de ridicarea de la sol a unor avioane F-16 care au urmărit țintele, fără să execute însă foc.

Proiectul va sta în dezbatere și va merge în Parlament pentru aprobare cel mai probabil luna viitoare. Abia după ce legea va fi publicată în Monitorul Oficial, forțele militare ale României vor putea doborî aparatele de zbor care survolează spațiul aerian.

În februarie, șeful Statului-Major al Armatei, generalul Gheorghiţă Vlad, a spus pentru Europa Liberă că „armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace” din cauza actualei legi și că este necesară schimbarea legislației pentru ca dronele de atac să poată fi doborâte.

Concret, potrivit lui Gheorghiță Vlad, până nu se modifică patru legi, Armata nu are posibilitatea legală să folosească armamentul din dotare pe timp de pace, în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție.

Guvernul a anunțat că, în caz de pericol, se intervine și în absența legislației

Totuși, surse guvernamentale au declarat pentru Libertatea că nu se pune problema ca țara să nu fie apărată, chiar și în absența legislației care permite acest lucru.

„Cum să nu intervenim? Intervenim de îndată. Vom acționa imediat dacă este o țintă pe teritoriul României. Oricum, Rusia nu își permite să atace România. Dar cum să lăsăm o dronă să lovească o fabrică și să nu reacționăm? Ce, ne jucăm?”, au precizat sursele citate pe 9 septembrie.

Urmărește-ne pe Google News