UPDATE | Proiectul privind carantina va intra la vot în Senat abia joi

UPDATE 23.59: Proiectul pentru carantină și izolare intră la vot în Senat, joi la ora 12.00. Urmăriți AICI toate informațiile.

UPDATE ora 21.00 Senatorii jurişti vor lucra şi miercuri, până noaptea târziu, pentru a finaliza raportul la proiectul privind carantina şi izolarea.

Senatorii se vor reuni, joi, de la ora 12.00, în plen, pentru votul final, premierul Ludovic Orban anunţând că va participa la dezbateri.

UPDATE ora 19.30 Premierul Ludovic Orban va participa la plenul Senatului în care se va dezbate proiectul privind carantinarea şi izolarea pentru a susţine acest act normativ.

„Acum am vorbit la telefon şi, în sfârşit, am o veste bună, domnule Arafat, stimaţi colegi: se pare că s-au înţeles în comisie (Comisia juridică – n.r.) şi vor finaliza raportul la lege şi aştept să fiu informat când este convocat plenul (Senatului – n.r.) pentru a participa la plen ca să susţin proiectul de lege”, a anunţat Orban, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

UPDATE ora 16.30 Izolarea poate fi dispusă pe durată limitată, în mod nedisciminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină, a decis, miercuri, Comisia juridică a Senatului.

Potrivit amendamentului admis, izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen chiar dacă acestea nu prezintă semne şi simptome sugestive.

Recomandări

Guvernul Ciolacu 2, învestit după audieri fulger. Puterea a tremurat până în ultimul moment. Ce nu s-a văzut la televizor

Lista bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor la domiciliul acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Senatorii jurişti au mai decis că, pentru a asigura un echilibru corect între nevoia de a preveni răspândirea unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară şi drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanelor, măsura izolării se instituie în raport de lista bolilor infectocontagioase, cu respectarea următoarelor standarde necesare exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale:

• Măsura să fie dispusă pe durata limitată, în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină;
• Măsura să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infectocontagioase, periculoase pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică;
• Măsura să fie instituită pe o durată limitată, care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei”, au stabilit senatorii jurişti.

Totodată, s-a decis că izolarea persoanelor se instituie cu acordul persoanelor supuse examinării, iar în lipsa acestuia, în condiţiile alin. 6, într-o unitate sanitară sau după caz într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, dar fără a se limita, unităţile de cazare hoteliere sau alte spaţii speciale amenajate, stabilită conform alin. (2), pentru cel mult 48 de ore, exclusiv în vederea efectuării examinărilor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice, atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară.

Recomandări

Vlad Pascu riscă o pedeapsă mai mare, după ce Judecătoria Mangalia a decis să îi schimbe încadrarea juridică în dosarul accidentului de la 2 Mai

La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii bolii infectocontagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării instituite în condiţiile alin. 3, într-o unitate sanitară sau într-o locaţie alternativă ataşată unităţii sanitare, ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la locaţia declarată de aceasta.

Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infectocontagioase este redus.

Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin Hotărâre a Guvernului”, a mai decis comisia.

„Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată de persoană nu trebuie să faciliteze sau să ducă la contaminarea altor persoane cu care aceasta ar locui sau la răspândirea bolii infectocontagioase. Întrucât această lege se referă la mai multe tipuri de boli infectocontagioase, există, potrivit mai multor opinii medicale exprimate la comisie, opinia că există anumite boli infecticontagioase care ele însele, prin patologie, nu permit o izolare la domiciliu, sunt incompatibile cu o măsură a internării la domiciliu”, a explicat Scântei.

Recomandări

Coșul de cumpărături, mai ieftin în Ungaria decât în România | Experiment Libertatea

În situaţia în care persoanele nu respectă măsura izolării instituite la domiciliu sau la locaţia declarată pe durata acesteia, deşi au consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată Direcţia de Sănătate Publică judeţeană sau a Municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura izolării recomandată de medic, în unitatea sanitară, printr-o decizie cu caracter individual, a mai stabilit comisia.

Forma finală a textelor va fi cuprinsă într-un raport care va fi supus dezbaterii plenului Senatului.

Senatorii jurişti au convenit, marţi noaptea, asupra mai multor texte ale proiectului.

Astfel, pacienţii COVID-19 vor fi evaluaţi în primele 48 de ore, iar cei asimptomatici, după maximum 48 de ore, pot merge în izolare la domiciliu până la 14 zile.

De asemenea, Comisia Juridică a eliminat din text toate referirile la carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un agent înalt patogen.

UPDATE ora 12.30 Comisia Juridică a reluat dezbaterile pe proiectul legii carantinei. Senatorii jurişti analizează acele articole care se referă la posibilitatea contestării în instanţă a măsurilor de carantină şi izolare.

Senatorii au decis deja că persoanele infectate pot refuza, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere, tratamentul recomandat de medici.

UPDATE. ora 12.20 O nouă prevedere apărută în urma dezbaterilor din Comisia Juridică se referă la înfiinţarea “Organizației voluntarilor din rândul cadrelor medicale”, de către Ministerul Sănătăţii, ca parte a unei strategii naționale pentru situații excepționale de sănătate. Aceasta va deveni baza de date pentru detașările voluntare, în orice situații de criză de personal sanitar.

Abia după ce se epuizează reţeaua medicilor voluntari, se va apela la detaşarea medicilor, au stabilit senatorii jurişti.

După mai bine de şapte ore de discuţii în spatele uşilor închise, aceştia au lucrat, apoi, până după miezul nopţii, în sistem online, pentru a finaliza textul proiectului, în acord cu noile modificări.

Raportul Comisiei Juridice va intra la vot, miercuri, în comisie şi apoi în plen.

Printre modificările aduse de senatori proiectului carantinei adoptat de Camera Deputaţilor se află şi eliminarea prevederii privind o posibilă confiscare a bunurilor contaminate, prevedere respinsă de cei de la PSD.

Senatorii jurişti au eliminat din lege toate referirile la carantinarea bunurilor suspecte de a fi contaminate cu un agent înalt patogen, potrivit Agerpres.

Definiţia carantinării

Potrivit articolului 7 al proiectului de lege votat în comisie, măsura carantinei persoanelor se instituie pe baza afirmaţiilor ştiinţifice oficiale şi a definiţiei de caz, la domiciliul persoanei, la o locaţie declarată de aceasta sau în spaţiul desemnat de autorităţi cu privire la persoanele suspecte a fi infectate sau purtătoare ale unui înalt agent patogen care:

a) sosesc din zone în care riscul epidemiologic este ridicat, pe baza datelor epidemiologice transmise la nivel naţional, european şi internaţional de către organismele în domeniu;

b) au intrat în contact direct cu persoane confirmate a fi infectate de o boală infecto-contagioasă.

“În situaţia în care aceste persoane refuză măsura carantinării la domiciliu sau la altă locaţie declarată de acestea, precum şi atunci când persoanele în cauză nu respectă măsura carantinei pe durata acesteia, deşi au consimţit anterior carantina, medicul sau organele de control recomandă, iar reprezentatul DSP decide carantinarea persoanei în spaţiul special desemnat de autorităţi, dacă acestea constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase, cu risc iminent de transmitere comunitară. (…) Decizia se emite cu celeritate, în cel mult 24 de ore de la informarea făcută de medic sau de organele de control şi se comunică de îndată persoanei în cauză”, au decis senatorii jurişti.

Persoana nu poate părăsi domiciliul, locaţia declarată pentru carantină, după caz, spaţiul special desemnat de autorităţi, fără încuviinţarea medicului sau a reprezentantului DSP.

Măsura carantinării încetează la expirarea termenului specific perioadei de incubaţie sau anterior, ca urmare a confirmării persoanei ca purtătoare a agentului înalt patogen, cu sau fără semne sugestive specifice definiţiei de caz, fiindu-i aplicabile dispoziţiile privitoare la măsura izolării din acest act normativ.

Măsura izolării

“Izolarea se instituie pentru persoanele bolnave cu semne şi simptome sugestive specifice definiţiei de caz, precum şi pentru persoanele purtătoare ale agentului înalt patogen, chiar dacă acesta nu prezintă semne şi simptome sugestive (…), la domiciliu, la o locaţie declarată sau, după caz, în unităţi sanitare”, prevede articolul 8 discutat în comisie.

Textele dezbătute în comisie mai prevăd ca măsura izolării să fie instituită pe o durată limitată în mod nediscriminatoriu şi proporţional cu situaţia de fapt care o determină, să aibă ca scop prevenirea răspândirii unei boli infecto-contagioase, pentru siguranţa persoanei şi sănătatea publică, să fie instituită pe o durată limitată care protejează interesul public şi să nu determine un dezechilibru între nevoia de protejare a sănătăţii publice şi imperativul respectării libertăţii persoanei.

Izolarea persoanelor se instituie într-o unitate sanitară pentru cel mult 48 de ore exclusiv în vederea efectuării examenelor clinice, paraclinice şi a evaluărilor biologice atunci când medicul constată riscul de transmitere a unei boli infecto-contagioase cu risc iminent de transmitere comunitar.

La expirarea termenului de 48 de ore, pe baza examinărilor clinice şi paraclinice, dacă se menţine riscul transmiterii unei boli infecto-contagioase cu risc de transmitere comunitară, medicul recomandă prelungirea măsurii izolării persoanelor (…) în unitatea sanitară ori, după caz, la domiciliul persoanei sau la altă locaţie declarată de aceasta. Izolarea la domiciliu sau la locaţia declarată se instituie dacă nu există riscul contaminării altor persoane sau al răspândirii bolii infecto-contagioase.

Izolarea la domiciliu sau la altă locaţie declarată nu poate fi dispusă în situaţiile în care informaţiile ştiinţifice oficiale referitoare la tipul agentului înalt patogen, calea de transmitere şi rata de transmisibilitate impun izolarea persoanelor exclusiv în unităţile sanitare stabilite prin hotărâre a Guvernului, prevăd textele.

În situaţia în care persoana refuză măsura izolării dispusă sau dacă persoana nu respectă măsura izolării dispusă la domiciliu sau în locaţia declarată pe durata acesteia, deşi a consimţit-o anterior, medicul sau, după caz, organele de control informează de îndată direcţia de sănătate publică judeţeană sau a municipiului Bucureşti, care poate confirma sau infirma măsura recomandată de medic a izolării persoanei în unitatea sanitară printr-o decizie cu caracter individual.

Protecţia minorilor

Senatorii jurişti au discutat şi măsurile legale de ocrotire temporară.

Textul stipulează şi că monitorizarea şi, după caz, măsurile legale de ocrotire temporară a persoanelor nu pot fi dispuse dacă părintele sau ocrotitorul legal a desemnat un alt membru al familiei sau o persoană de referinţă pentru supravegherea şi îngrijirea acestor persoane, iar aceasta acceptă să exercite temporar supravegherea şi îngrijirea persoanelor respective.

“Direcţiile Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului vor lua măsuri pentru punerea la dispoziţia acestor persoane de locaţii rezidenţiale corespunzătoare şi personal specializat: educatori, psihologi în funcţie de vârstă şi starea de sănătate a persoanelor ocrotite pe întreaga durată în care acestea rămân fără supraveghere şi îngrijire”, mai prevede articolul 9.

Urmărește-ne pe Google News