UPDATE ora 14.00 Plenul Camerei Deputaţilor a respins proiectul de lege privind Codul administrativ.
Au votat „pentru” respingerea în plen a proiectului 287 de deputaţi, iar 21 au votat „împotrivă”.
UPDATE ora 12.00 Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a anunţat, în plen, că a depus, împreună cu preşedintele Senatului, o propunere de modificare a Regulamentului celor două Camere, prin care proiectele care aduc atingere unităţii şi integrităţii ţării să nu mai fie înregistrate, spre dezbatere.
Kelemen Hunor: „De 30 de ani am militat prin mijloace democratice pentru a asigura minorităţii maghiare cadrul instituţional în vederea păstrării identităţii culturale, etnice”
Liderul UDMR Kelemen Hunor s-a lansat într-un atac la adesa preşedintelui Klaus Iohannis, care acuza săptămâna trecută, PSD-ul, că negociază pentru a vinde Ardealul ungurilor.
Kelemen Hunor a afirmat că preşedintele Klaus Iohannis instigă la ură şi xenofobie.
„A revenit preşedintele cu o nouă declaraţie – am auzit că noi am fi pregătit un Cod administrativ paralel. Paralel cu ce? Spune preşedintele că noi dorim impunerea limbii maghiare în Transilvania. Acest lucru nu este adevărat. Este un scenariu complotist, este un fake news, este instigare la ură, este naţionalism, este xenofobie curată. De două săptămâni vedem o competiţie acerbă în a demonstra că maghiarii din România şi limba maghiară reprezintă un pericol la adresa României şi a românilor. Ştiţi că nu este adevărat. Este fals, este o prostie. Vă rog, vă implor opriţi-vă! Daunele politice şi sociale încă nu se văd, dar pot fi intuite şi logic deduse din cele întâmplate. De 30 de ani am militat prin mijloace democratice pentru a asigura minorităţii maghiare, după decenii de dictatură, cadrul instituţional în vederea păstrării identităţii culturale, etnice. (…) Vă rog, nu distrugeţi ce am construit”, a spus liderul UDMR.
Kelemen Hunor a mai spus că proiectul de lege este constituţional, iar obiectivul a fost de fapt „corectarea Codului lui Dăncilă”.
” În 2018 a fost intens dezbătut şi votat cu mare majoritate( Codul Administrativ, nr), inclusiv cu votul colegilor care azi sunt la guvernare, un Cod administrativ care a reglementat aspecte din administraţia centrală şi locală, inclusiv folosirea limbii materne acolo unde o minoritate trăieşte într-un număr semnificativ. Acel act a fost atacat de preşedintele Iohannis la CCR. În sesizarea preşedintelui era detaliat, pe opt pagini, că folosirea limbii materne în administraţia publică locală în condiţiile stabilite de actul normativ ar fi neconstituţională. Părerea preşedintelui era că Legea 2015 din 2001 nu era în conformitate cu Constituţia. CCR a considerat că legea votată în 2018 are elemente de neconstituţionalitate, dar în niciun caz nu e vorba de articolele care reglementau folosirea limbii materne în condiţiile stabilite de lege, fiindcă erau perfect constituţionale. Este momentul să citim din Constituţia României art. 12 alineatul 2′, a spus Kelemen Hunor la dezbaterile generale pe marginea proiectului.
Lia Olguţa Vasilescu, atac la PNL: „Aţi uitat când, acum câţiva ani, era să ne batem la modul fizic în Parlament pentru modul în care susţineaţi statutul minorităţilor naţionale? „
” Preşedintele Klaus Iohannis a ascultat „solemn” imnul aşa-zisului Ţinut Secuiesc şi a declarat că a fost recunoscător pentru modul în care a fost primit, iar PNL a fost în Harghita şi Covasna să ia voturi pentru Traian Băsescu şi pentru actualul şef a statului, a susţinut, în plen, deputatul PSD Lia Olguţa Vasilescu.
Ea a adăugat că PNL nu trebuie să vorbească despre înţelegerea PSD cu maghiarii
„Aţi uitat când, acum câţiva ani, era să ne batem la modul fizic în Parlament pentru modul în care susţineaţi statutul minorităţilor naţionale? Aşa cum aţi uitat că atunci mergeaţi foarte des în judeţele Harghita, Covasna, Mureş ca să luaţi voturi pentru Traian Băsescu. Acum s-a întâmplat acelaşi lucru pentru Klaus Iohannis, când preşedintele statului român a mers acolo, a ascultat solemn imnul unui aşa-zis Ţinut Secuiesc, când a primit steagul, şi a şi spus că este recunoscător pentru modul în care a fost primit. Nu îi e ruşine să vorbească? Chiar nu mai aveţi pic de ruşine?”.
Ponta: „Să vorbeşti în 2020 despre luarea Ardealului e un cretinism!”
Liderul grupului parlamentar Pro Europa de la Camera Deputaţilor, Victor Ponta, a afirmat că ar trebui ca PNL să facă o declaraţie publică şi să semneze un acord în care să spună că nu va mai colabora niciodată cu UDMR.
„Vreau să fac un apel să terminaţi cu aceste cretinisme. Să vorbeşti în 2020 despre luarea Ardealului e un cretinism. Cred că trebuie să vorbim despre altceva dacă vreţi să vorbim totuşi despre lucruri cu cap. Apropo de colaborarea cu parlamentarii UDMR, că văd că de aici e marea problemă. Din câte ştiu, anul trecut am votat şi eu moţiunea de cenzură împotriva Guvernului PSD, dacă nu mă înşel, şi cei de la UDMR. În schimb, eu nu am votat învestirea Guvernului Orban, în schimb cei de la UDMR au votat-o. Deci înţeleg că Guvernul PNL este învestit cu voturile unor oameni foarte răi de la UDMR. O să mai ceară votul PNL UDMR-ului şi o să uite cretinismul ăsta cu luatul Ardealului. Am uitat să pun ghilimelele, (…) nu îmi aparţine expresia de ‘cretinism. Cred că există o soluţie, ca PNL să facă o declaraţie publică şi să semneze un acord că nu va mai colabora niciodată cu UDMR, dacă sunt aşa hotărâţi”, a spus Ponta, în plenul Camerei, la dezbaterile pe proiectul de Cod administrativ iniţiat de UDMR.
CONTEXT
Proiectul a trecut tacit de Senat şi a provocat scandal, la fel ca şi proiectul privind introducerea autonomiei Ţinutului Secuiesc, respins definitiv în Parlament, săptămâna trecută.
UDMR a transmis, marţi, printr-un comunicat oficial, că militează de trei decenii pentru păstrarea identităţii culturale şi lingvistice a maghiarilor din România.
Comisiile juridică, pentru buget, pentru administraţie şi pentru muncă de la Camera Deputaţilor au dat marţi raport comun de respingere a proiectului de lege privind Codul Administrativ, în care era prevăzută şi obligativitatea oficializării limbilor minorităţilor naţionale în administraţia publică locală, în anumite situaţii.
Proiectul de lege al UDMR are ca obiect reglementarea cadrului general pentru organizarea şi funcţionarea autorităţilor şi instituţiilor administraţiei publice, statutul personalului din cadrul acestora şi răspunderea administrativă, serviciile publice, precum şi regulile specifice privind proprietatea publică şi privată a statului şi a unităţilor administrativ-teritoriale.
Potrivit deputaţilor din cele patru comisii, „nu se justifică adoptarea unei astfel de iniţiative legislative cu atât mai mult, cu cât expunerea de motive nu conţine o fundamentare a soluţiilor legislative preconizate, iniţiatorii motivându-şi demersul pe posibila declarare a neconstituţionalităţii Codului Administrativ în vigoare de către Curtea Constituţională”.
Proiectul a fost iniţiat de 30 de parlamentari UDMR și a fost criticat de preşedintele Klaus Iohannis. Acesta a transmis că nu va tolera apariţia unor astfel de legi în România.
Marţi, Senatul a respins, în calitate de for decizional, alte două proiecte de lege semnate de UDMR, pe tema autonomiei minorităţii maghiare din România, care au fost depuse în urmă cu 16 ani, în 2004, în Parlament şi care rămăseseră blocate în comisii, fără vot final.