Victor Paul Dobre (PNL) a apreciat că proiectul de lege necesită dezbaterea şi avizarea în CSAT şi a solicitat, totodată, retrimiterea acestuia la comisiile parlamentare de specialitate. El a anunţat, de asemenea, că liberalii au în vedere să atace actul normativ la Curtea Constituţională.
Stelian Ion (USR) a precizat că, în cazul în care nu sunt adoptate o serie de amendamente susţinute de formaţiunea sa, Uniunea Salvaţi România se va alătura liberalilor în demersul contestării la CCR.
Amendamentul conform căruia „prin utilizarea forţei fizice poliţistul nu poate cauza suferinţe fizice unei persoane paşnice, cu excepţia cazului în care acesta intenţionează să se îndepărteze pentru a se sustrage măsurilor prevăzute la alin. (1) sau când îşi foloseşte propria forţă fizică pentru a opune rezistenţă acestor măsuri”, a fost respins.
Care sunt prevederile din proiectul de lege
La nivelul comisiilor juridică şi de apărare din Camera Deputaţilor, au fost aduse marţi o serie de modificări faţă de forma iniţială a proiectului.
Astfel, deputaţii din comisii au modificat, între altele, articolul referitor la împrejurările în care persoanele sunt conduse la secţia de poliţie.
Potrivit acestuia, poliţiştii pot să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru urmărirea, prinderea, imobilizarea şi conducerea la sediul poliţiei a persoanelor ce fac obiectul acestei măsuri, precum şi să solicite, în condiţiile legii, sprijinul populaţiei pentru asistarea la efectuarea unor acte procedurale. În legea în vigoare, poliţiştii pot să solicite sprijinul cetăţenilor pentru urmărirea, prinderea, mobilizarea şi conducerea la unităţile de poliţie a persoanelor care au comis fapte penale.
Deputaţii au mai făcut unele modificări şi la capitolul referitor la poliţiştii de frontieră.
Conform textelor adoptate de comisii, poliţistul este obligat să permită persoanei, aflate în spaţiul public, împotriva căreia sunt folosite cătuşe sau alte mijloace de imobilizare, să adopte măsuri adecvate pentru acoperirea feţei şi a mijloacelor de imobilizare.
Potrivit raportului, poliţistul este îndreptăţit să avertizeze persoanele, prin mijloacele avute în dotare, să înceteze acţiunile ilegale şi să efectueze controlul corporal al persoanei legitimate şi, după caz, al bagajelor sau vehiculului utilizat de acesta numai în scopul: ridicării bunurilor supuse confiscării, interzise la deţinere, (…) identificării şi ridicării unor arme, obiecte sau substanţe, ce pot fi folosite împotriva poliţistului, a altor persoane sau autovătămătoare.
De asemenea, dacă persoana legitimată sau condusă la sediul Poliţiei prezintă simptome vizibile care relevă necesitatea acordării asistenţei medicale de urgenţă, în cel mai scurt timp, poliţistul solicită serviciilor specializate acordarea acestei asistenţe
„În îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, poliţistul este îndreptăţit să utilizeze mijloace de constrângere constând în: forţa fizică, inclusiv aplicarea unor procedee de autoapărare sau imobilizare, cătuşe sau alte mijloace care permit imobilizarea membrelor superioare şi/ sau inferioare, denumite în continuare mijloace de imobilizare; mijloace neletale, arme, arme albe şi de foc, mijloace adecvate sau după caz vehicule pentru oprirea forţată, blocarea sau deschiderea unor vehicule ori spaţii închise în care se găsesc persoane şi bunuri ori pentru înlăturarea unor obstacole”, se arată în raportul adoptat de comisiile de specialitate
Totodată, actul normativ mai prevede că poliţistul trebuie să avertizeze persoanele prin orice mijloace de comunicare să înceteze acţiunile ilegale, iar pentru pagubele produse prin faptele poliţistului de frontieră se angajează răspunderea statului.