Politico: Mașina de propagandă a lui Putin lovește tare în UE, în timp ce Bruxelles-ul doarme

Înainte de a ateriza, duminică, în Africa pentru o vizită în patru țări, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Rusiei, a publicat un articol de opinie în care acuza Occidentul pentru criza alimentară globală care a adus milioane de oameni de pe continent în pragul foametei.

Faptul că Rusia este cea care a instituit o blocadă în Marea Neagră și a pus astfel o barieră în calea exporturilor ucrainene de cereale nu a reieșit din acest material.

Zeci de instituții media locale au preluat rapid articolul. Mii de oameni l-au distribuit pe Facebook.

În acest timp, Josep Borrell – șeful diplomației Uniunii Europene – era mai degrabă inexistent pe internet, conform datelor CrowdTangle, un instrument al Meta, care analizează activitatea de pe rețelele sociale, scrie Politico.

El a avut o singură mențiune pe Facebook cu privire la Africa, nesemnificativă în comparație cu valul de reacții generat de Lavrov.

Această confruntare inegală dintre Lavrov și Borrell pentru inimile și mințile oamenilor din Africa evidențiază ceea ce mulți din cercurile politice ale UE știu de ani buni, dar nu sunt dispuși să recunoască public.

În conflictul informațional dintre Rusia și blocul comunitar, Europa rămâne depășită, fără arme și fără resurse suficiente pentru a combate strategia sofisticată a Kremlinului, care a combinat mass-media susținută de stat, zecile de diplomați răspândiți în întreaga lume și, ocazional, unele instrumente secrete pentru a răspândi neadevăruri și minciuni absolute, în tentativa de a-și promova ambițiile politice în cele patru colțuri ale lumii.

Recomandări

Nepotism electoral în POT, partidul care-l susține pe Călin Georgescu. Oameni noi, metehne vechi: politica văzută ca afacere de familie

Această strategie a devenit evidentă de când Rusia a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie, dar mai ales de când Moscova a început să susțină în mod activ că sancțiunile occidentale sunt de vină pentru sistarea exporturilor ucrainene de cereale.

În editorialul adresat publicului african, Lavrov a spus că vina este a Europei și a reamintit tuturor de „crimele sângeroase ale colonialismului”. Este un discurs pe care UE nu îl poate combate cu ușurință.

În ciuda sancțiunilor impuse în UE împotriva presei de stat rusești, posturi precum RT sau Sputnik continuă să ajungă la zeci de milioane de oameni la nivel global, cu un mesaj deschis pro-Kremlin.

UE nu a reușit să contracareze această strategie, în condițiile în care blocul comunitar s-a bazat deseori pe comunicate de presă banale și pe un număr mic de funcționari însărcinați cu combaterea dezinformării.

„Capacitatea Rusiei de a-și promova dezinformarea a rămas necontrolată în multe părți ale lumii”, a explicat Bret Schafer, expert al Alianței pentru Securizarea Democrației, care monitorizează dezinformarea susținută de stat. „Este posibil ca audiența sa (în Europa) să se fi diminuat de când a început războiul. Dar asta nu înseamnă că nu își găsește audiență în altă parte”, a adăugat acesta.

Recomandări

Proteste de amploare împotriva lui Călin Georgescu în București, Cluj și Timișoara | VIDEO

În vreme ce mesajul Rusiei a apărut peste tot în cele patru țări pe care Lavrov le vizitează în această săptămână, nu este clar deocamdată dacă acesta i-a și convins pe oameni. Spre deosebire de perioada Războiului Rece, când multe dintre țările africane se bazau pe ajutorul oferit de Rusia, multe dintre statele din regiune se uită acum spre China.

„Discursul despre colonialismul malefic nu este nou, deoarece Kremlinul îl folosește de ani buni ca parte a unei strategii mai largi de a-și lăsa amprenta în Africa”, a declarat Amanda Paul, analistă la European Policy Centre, un think-tank european.

„Cu toate acestea, a avut un succes limitat. În cele din urmă, Rusia are foarte puțin de oferit țărilor africane în afară de arme, securitate și energie – multe acorduri rămân doar pe hârtie”, a adăugat ea pentru Politico.

Reacția limitată a Europei

Cu siguranță, Bruxelles-ul spera că sancțiunile pe care le-a impus în urmă cu câteva luni vor limita capacitatea Moscovei de a-și impune dezinformările.

Cu ani buni înainte de invazia Rusiei în Ucraina, țările europene erau divizate cu privire la măsurile ce pot fi luate împotriva dezinformării rusești, mai multe guverne din țări precum Ungaria sau Italia fiind uneori favorabile regimului lui Vladimir Putin, au declarat pentru Politico patru oficiali europeni care au vorbit sub protecția anonimatului.

Recomandări

Vicepreședintele ANCOM Pavel Popescu cere suspendarea TikTok în România. Rețeaua socială ar putea fi interzisă până la terminarea anchetelor privind alegerile

După debutul invaziei însă, statele occidentale s-au unit pentru a susține o poziție fermă împotriva Moscovei. „Trăim într-o eră cu totul nouă”, a declarat unul dintre acești oficiali, care a evidențiat modul în care țările membre ale UE vorbesc acum pe o singură voce.

UE a colaborat cu Statele Unite și cu Marea Britanie pentru a combate falsurile Kremlinului, inclusiv cel care afirma că președintele ucrainean Volodimir Zelenski ar fi un neonazist, înainte ca acestea să se răspândească în Occident. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a venit în mare parte slab înarmat în lupta cu Rusia, care dispune de o mașină de propagandă alimentată cu milioane de dolari.

Acest lucru este vizibil în special în țările vecine ale UE, cum ar fi cele din Balcani, și în țările cu importanță strategică, așa cum ar fi statele africane pe care Lavrov le vizitează săptămâna aceasta. Bruxelles-ul a atras atenția asupra pericolului dezinformării rusești, dar nu a reușit să țină pasul cu capacitățile Moscovei.

Divizia oficială europeană care se ocupă cu combaterea dezinformării rusești, cunoscută sub numele de East Stratcom și inclusă în serviciul diplomatic al UE, are un buget anual de câteva milioane de euro. Prin comparație, presa de stat din Rusia dispune de resurse aproape nelimitate.

Obiectivul principal al unității este acela de a evidenția falsurile promovate de Kremlin prin intermediul unui site web care adună doar o mică fracțiune din vizualizările pe care le obțin lunar instituțiile media controlate de Rusia, potrivit SimilarWeb, o firmă de analiză a datelor.

În ciuda sancțiunilor recente ale UE, RT continuă, de asemenea, să își dezvolte strategiile, inclusiv prin crearea de noi site-uri în germană, franceză, spaniolă și engleză, pentru a eluda interdicția blocului.

„Suntem, bineînțeles, conștienți de încercările de a ocoli sancțiunile”, a declarat Věra Jourová, vicepreședinte al Comisiei pentru valori și transparență, pentru Politico.

Dezinformare și politică externă

Manualul de propagandă al Rusiei a evoluat de la invazia sa în Ucraina, în urmă cu cinci luni, și a devenit din ce în ce mai geopolitic.

Cea mai recentă călătorie a lui Lavrov în Africa urmează unei avalanșe de articole din presa rusă de stat și de postări pe conturile oficiale ale diplomației ruse, care au acuzat Occidentul, nu Rusia, pentru criza alimentară ce afectează continentul.

În recentul său articol de opinie, de exemplu, ministrul rus de externe a afirmat că Europa și SUA au agravat penuria de alimente, în urma pandemiei de COVID-19, iar sancțiunile impuse de Occident împotriva Moscovei sunt la fel de vinovate.

În realitate, nu există nicio sancțiune occidentală care să vizeze cerealele depozitate în Ucraina, chiar dacă unele companii și-au exprimat reticența de a lucra cu Rusia pentru a le scoate din țară.

„Ei promovează poziția anticolonială a Rusiei ca o modalitate de a influența opinia publică și subliniază legăturile ideologice cu liderii africani”, a explicat Pauline Bax, directoare adjunctă a programului pentru Africa la International Crisis Group, o organizație non-profit. „Vorbim mai degrabă despre politică decât despre sprijin financiar”, a spus ea.

Drept răspuns, oficialii UE au promovat așa-numita strategie Global Gateway, un plan de 300 de miliarde de euro, pentru a oferi ajutor financiar public și privat economiilor în curs de dezvoltare în urma recentei pandemii. Scopul este acela de a oferi asistență țărilor care altfel ar putea apela la regimuri mai autoritare precum cele din China și Rusia pentru sprijin.

În parte, scrie Politico, strategia Europei a suferit din cauza faptului că nu a reușit să egaleze capacitatea Rusiei de a-și transmite mesajul către populația din întreaga lume. Asta în condițiile în care mulți oameni consideră că presa de stat din Rusia este o alternativă legitimă la mijloacele de informare locale sau occidentale.

Mai multe publicații naționale din Africa au publicat săptămâna aceasta editorialul lui Lavrov, fără un context critic, sau au trimis cititorii spre presa de stat rusească. Situația este valabilă și pentru alte colțuri ale lumii.

În America Latină, de exemplu, RT en Español, avanpostul dezinformării rusești în limba spaniolă, a devenit o sursă de știri pentru milioane de localnici.

În țările francofone din Africa, RT France și-a dublat eforturile de a promova o alternativă favorabilă Moscovei, având în vedere că accesul său în Franța s-a redus în urma sancțiunilor UE, potrivit analizei efectuate de Politico.

Tijana Cvjetićanin, o expertă media care monitorizează informațiile false în presa din Balcani, a explicat că multe publicații locale preiau în mod frecvent dezinformările promovate de RT și Sputnik, astfel că acestea devin mult mai greu de urmărit și combătut.

„Originea celor mai multe afirmații de acest gen este fără echivoc rusă, fie din sursele lor oficiale – discursurile lui Putin, ministerul de externe, generalii, ambasadele locale -, fie din surse de propagandă precum Sputnik în limba sârbă”, a spus ea.

„Sursele locale, practic, traduc și republică afirmațiile lor, adăugând din când în când câte o nuanță locală”, a explica Cvjetićanin.

Urmărește-ne pe Google News