La scurt timp după ce europenii au început să discute despre o posibilă interzicere a vizelor pentru ruși, propagandiștii televiziunilor publice de la Moscova au explodat. Iarăși.
„Bine, vom trimite trupe pentru a proteja populația vorbitoare de limbă rusă. Țările NATO vor fi îngrijorate! Berlin! Paris! Londra! Bruxelles! Sunt pregătiți să ardă sub loviturile noastre cu rachete?”, a întrebat pe 18 august Vladimir Soloviov, prezentatorul vedetă al postului Russia 1.
Televiziunea publică rusă este obișnuită cu acest tip de discurs, într-o „atmosferă propagandistică și patriotică”, după cum subliniază Françoise Daucé, directoarea Centrului de studii rusești, caucaziene și central-europene, citate de Le Monde.
În ultimele luni însă, aceste canale au început să piardă teren.
Morișca propagandei de stat rusești, care costă bugetul 100 de miliarde de ruble pe an (adică în jur de 1,7 miliarde de euro), a început să funcționeze defectuos, scria luni, pe 22 august, și publicația rusă independentă The Moscow Times.
Ce se întâmplă?
Concret, canalele de televiziune federale, care vorbesc despre înfrângerea „naziștilor” dimineața, despre forța economiei interne după-amiaza și sugerează atacuri nucleare împotriva Europei seara, pierd rapid din audiență în favoarea internetului și a serviciilor de mesagerie, printre rușii care caută informații alternative, a scris publicația.
Mai puțini telespectatori
De la invazia Ucrainei din 24 februarie, audiența a scăzut cu 25% la cele trei principale canale federale dependente de Kremlin, Pervîi Kanal, Russia 1 și NTV, potrivit unui studiu publicat la Moscova la 19 august de Institutul independent Romir.
Aceste trei canale, care dețineau 33,7%, 25,5% și, respectiv, 21,1% din cota de audiență, au scăzut în iulie la 25,5%, 23% și 16,6% – deși televiziunea rămâne principalul mijloc de informare pentru populație și cel care inspiră în continuare cea mai mare încredere, a observat și centrul Levada la 16 august.
Pentru a explica această scădere de audiență, Françoise Daucé a subliniat schimbarea obiceiurilor de consum. Mai exact, persoanele în vârstă reprezintă acum majoritatea telespectatorilor acestor posturi.
Dar ea a observat, de asemenea, inslatarea unei plictiseli în relație cu programele oficiale dedicate aproape exclusiv războiului din Ucraina.
La începutul conflictului, rușii căutau masiv informații despre „operațiunea specială” în curs. Cercetătoarea a explicat însă că interesul pentru programele de divertisment a crescut din această vară, în timp ce audiența pentru programele de știri a scăzut.
„Este ca și cum populația se preface că ignoră acest război, pentru a se distanța”, a spus ea.
Unii ruși s-au mutat pe Telegram
De această prăbușire beneficiază în primul rând Telegram, serviciul de mesagerie criptată, care este popular în Rusia de mai mulți ani și care este în continuă creștere – într-o săptămână, între 25 și 31 iulie, numărul de utilizatori ruși a sărit de la 23% la 28%, potrivit Romir.
Informațiile care circulă pe această platformă, creată în 2013 de rusul Pavel Durov, de asemenea fondator al VKontakte (Facebook-ul rusesc), nu sunt reglementate de autorități.
„Telegram nu a dat niciodată cheile sale de criptare guvernului rus, ceea ce o face de facto ilegală în conformitate cu legislația din 2016, care obligă operatorii de telecomunicații să stocheze datele utilizatorilor pe teritoriul rus”, a declarat pentru Le Monde Kevin Limonier, conferențiar la Universitatea Paris-VIII și specialist în spațiul cibernetic rusofil.
Telegram a devenit astfel o platformă a libertății de exprimare pentru ruși, fără cenzură, „într-un spațiu mediatic în care rămân puține canale alternative de informare din cauza reglementărilor restrictive”, a adăugat Limonier.
New York Times și-a deschis un cont pe Telegram chiar în timpul războiului, iar acum are în jur de 84.000 de urmăritori. Multe alte publicații care au fost interzise în Rusia pot fi citite în continuare prin intermediul acestei aplicații.
Tot pe Telegram s-au mutat, de altfel, și unii dintre producătorii de conținut din Rusia, care anterior foloseau rețele sociale precum Instagram, acum interzis în Rusia.
Cu toate acestea, serviciul de mesagerie criptată nu este lipsit de dezinformare.
„Pentru că nu l-a putut interzice, statul a investit în el și își face și propagandă. De exemplu, canalele fostului președinte Dmitri Medvedev, care este foarte activ, și ale lui Ramzan Kadîrov (liderul Ceceniei) sunt printre cele mai urmărite de populație”, a subliniat Françoise Daucé.
Deocamdată este dificil totuși de știut ce tip de conținut consumă rușii pe Telegram, deoarece aplicația nu a pus la dispoziție un instrument de măsurare a audienței.
În timp ce multe dintre „canalele Telegram” sunt dedicate divertismentului, există și multe dedicate știrilor.