Propagandiștii ruși sunt furioși că Moscova nu a doborât avionul lui Zelenski în timpul zborului spre Erevan. Țara din Caucaz, care a găzduit zeci de lideri europeni, este amenințată cu războiul

Bloggerii militari ruși au un nou motiv de critici la adresa Ministerului rus al Apărării, de această dată pentru că nu a doborât avionul lui Zelenski în timpul zborului către Erevan. Alți bloggeri ruși și-ar fi dorit ca președintele ucrainean să fie „capturat” în capitala Armeniei. În opinia lor, vizita lui Zelenski în Armenia, prima de la preluarea postului de președinte al Ucrainei în 2019, este „o lovitură puternică din partea partenerului strategic al Rusiei”.

Armenia este amenințată cu războiul

De altfel, presa afiliată Kremlinului insistă să prezinte Armenia drept „un partener strategic”, dar semnalează totodată că țara din Caucaz depune eforturi pentru a se apropia de Europa. Ziarul Pravda critică vehement posibilitatea alinierii Armeniei la valorile europene și încearcă să impună publicului propaganda precum că țara caucaziană ar fi folosită de Europa „împotriva stabilității regionale”.

Margarita Simonian, șefa RT, cea mai mare rețea media de propagandă a Kremlinului, susține că Rusia „a salvat de atâtea ori Armenia”, iar țara caucaziană a răspuns cu o „mișcare atât de ingrată”, încât a lăsat-o „fără cuvinte”.

Propagandista lui Putin a amenințat cu o intervenție militară. „Este momentul să ne gândim cum să protejăm populația rusă și interesele noastre în această țară”, a declarat ea.

Motivul fals al „protejării populației ruse” a fost folosită de regimul de la Moscova pentru a-și justifica războaiele din Rep. Moldova, Georgia și Ucraina. Acum Kremlinul vrea să folosească acest motiv și împotriva altor țări, cum ar fi Estonia, Letonia și Lituania, toate membre UE și NATO.

Rusia simte că pierde influența în Caucaz

Armenia nu se simte însă salvată de Moscova, ci trădată în războiul cu Azerbaidjan în urma căruia 150.000 de armeni au fost alungați din casele lor din regiunea Nagorno-Karabah. Rusia vindea arme Azerbaidjanului în timp ce se prezenta drept un „partener strategic” al Armeniei, apoi nu a mișcat niciun deget în timpul războaielor recente din Nagorno-Karabah. În schimb, a încercat să profite de război și să-și consolideze prezența militară în Armenia.

Între timp, Armenia a semnat un acord de pace cu Azerbaidjanul. Acest acord este contestat de Rusia, având în vedere că medierea a fost facilitată de Statele Unite. În plus, Armenia a inițiat un efort de reorientare strategică, mizând pe menținea păcii cu Azerbaidjan, îmbunătățirea relațiilor cu Turcia și aderarea la Uniunea Europeană în paralel cu părăsirea alianței militare ruse numită Organizația Tratatului de Securitate Colectivă. Rusia menține deocamdată în Armenia o bază militară cu aproximativ 3.000 de soldați.

Armenia se reorientează spre Europa

În contextul apropierii de Europa, Armenia a găzduit luni și marți peste 50 de lideri europeni. Nicușor Dan s-a deplasat la Erevan alături de Maia Sandu și a co-prezidat, alături de președintele Muntenegrului, Jakov Milatović, masa rotundă dedicată temei „Reziliență democratică și amenințări hibride”. De asemenea, a găzduit o discuție informală privind impactul Coridorului Vertical de Gaze asupra securității energetice regionale. Președintele României a participat totodată la o nouă reuniune a Grupului de Coordonare (Core Group) pentru Republica Moldova, înființat în 2024 la inițiativa comună a Bucureștiului și Parisului.

Politologul armean Edgar Vardanian a remarcat într-un interviu acordat pentru Vot Tak că summiturile precum cele organizate luni și marți de Armenia duc foarte rar la decizii concrete. Cu toate acestea, forumul a abordat tematici precum campania de dezinformare dusă de Rusia împotriva țărilor europene. Armenia a solicitat anterior asistență din partea Uniunii Europene pentru a combate „atacurile hibride fără precedent” ale Kremlinului.

„Aceste atacuri hibride au ca scop principal influențarea procesului politic din Armenia, consolidarea poziției forțelor proruse și, dimpotrivă, slăbirea poziției lui (premierului Nikol – n.r.) Pașinian”, a declarat Vardanian.

Un rezultat intermediar semnificativ, potrivit expertului, este că Armenia nu mai este percepută ca „satelit” politic al Rusiei. În opinia sa, Armenia se comportă acum „ca o țară orientată spre valorile europene”.

Parteneriat strategic cu Franța

Președintele francez Emmanuel Macron a remarcat acest lucru într-un discurs ținut în marja summitului Comunității Politice Europene. Președintele francez a lăudat alegerea Armeniei de a se „îndrepta spre Europa”, precum și decizia sa de a face „pace” cu Azerbaidjan, „singura alegere rezonabilă” pentru a se elibera de influența Rusiei.

Emmanuel Macron şi Nikol Paşinian au semnat marţi un parteneriat strategic – de la apărare şi până la economie – în vederea consolidării relațiilor francezo-armene.

Alegeri cruciale pentru viitorul Armeniei sub șantajul lui Vladimir Putin

Summiturile și evenimentele de luni și marți din Armenia au avut loc cu aproape o lună înainte de alegerile legislative, văzute ca un referendum pentru direcția strategică a țării.

Armenia va organiza pe 7 iunie alegeri legislative cruciale marcate de expulzarea etnicilor armeni din Nagorno-Karabah. Actualul prim-ministru, Nikol Pașinianan, va încerca să obțină un nou mandat și să-și direcționeze țara către Occident.

La începutul lunii aprilie, liderul rus Vladimir Putin s-a folosit de întâlnirea sa la Kremlin cu Nikol Pașinian pentru a-i indica două direcții, și anume să nu se apropie de UE și să permită „mișcărilor proruse” să participe la alegerile parlamentare, șantajându-l în caz contrar cu arma sa geopolitică preferată, așa-zisele gaze rusești ieftin.

Putin i-a cerut lui Pașinian să permită participarea la alegeri a unui om de afaceri arestat, cu dublă cetățenie ruso-armeană, Samvel Karapetian, lucru interzis de legislație.

Nikol Pașinian nu s-a lăsat intimidat și i-a transmis delicat lui Vladimir Putin, vizibil deranjat, că armenii au privilegii care nu există în Rusia: democrație, alegeri corecte și libere, opoziție, legi și rețele de socializare necenzurate etc.

După întrevederea de la Kremlin, viceprim-ministrul rus Aleksei Overciuk a amenințat Armenia cu reconsiderarea relațiilor economice ținând cont de planurile privind aderarea la UE. Între timp, autoritățile ruse au început să treacă la fapte și au interzis deocamdată vânzarea apei minerale armene „Djermuk” pe motiv că au constatat un conținut excesiv de hidrocarbonat.

Rusia a folosit șantajul comercial și împotriva Rep. Moldova, iar în cele din urmă țara vecină și-a reorientat exporturile către UE.

„Armenia este un partener apropiat al UE”, a dat asigurări președintele Consiliului European, Antonio Costa. La rândul său, Nikol Pașinian a subliniat că summiturile Comunității Politice Europene și UE – Armenia reprezintă o oportunitate de a reafirma angajamentul Erevanului față de „valorile democratice și statul de drept”.

Abonați-vă la ȘTIRILE ZILEI pentru a fi la curent cu cele mai noi informații.

ABONEAZĂ-TE