Proiect de limitare a conținutului de acizi grași din alimente; Amenzile ajung până la 50.000 de lei

Inițiatorul propune ca prezența acestor acizi în alimentele prelucrate să fie sub nivelul de 2 grame la 100 de grame de ulei sau de grăsime. Aceste produse conțin acești acizi trebuie etichetate corespunzător,cu informații privind cantitățile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit. Iar nerespectarea condițiilor ar atrage sancțiuni între 20.000 lei și 50.000 lei.

Wiener a depus în Senat o inițiativă legislativă privind limitarea conținutului de Acizi Grași Trans-Nesaturați (AGTN) în produsele alimentare destinate consumului uman. Prin măsurile pe care le propune parlamentarul arădean, se urmărește reducerea riscului de boli cardiovasculare și îmbunătățirea nivelului de sănătate a cetățenilor din România.

Potrivit proiectului, acizii grași trans-nestaurați (AGTN) au ca principală sursă de proveniență uleiurile parțial hidrogenate folosite în industria alimentară.

”Aceste uleiuri se găsesc în principal în produsele alimentare procesate, contribuind la o textură și consistență mai dezirabilă a acestora, prezervarea proprietăților la încălziri repetate și prelungind timpul de valabilitate. Exemple de produse în care se regăsesc AGTN: popcorn pentru microunde, creme tartinabile, biscuiți, torturi prembalate, margarine, produse preparate termic prin prăjire, supe (inclusiv concentrate la plic), sosuri, cereale preambalate, napolitane, chipsuri, uleiuri vegetale solidificate tehnologic”, scrie senatorul USR.

El menționează că, deși nu este popularizată informația, există un larg consens științific referitor la riscurile majore asupra sănătății publice generate de consumul în cantități mari de AGTN.

Recomandări

„Regizorul morţii”: Povestea lui Sergiu Bahaian, afaceristul care a comandat uciderea a trei oameni. Doi dintre ei au fost îngropaţi de vii

”Aportul caloric zilnic mai mare de 2% provenit din AGTN crește riscul de deces prin boală cardiovasculară cu 20-32%, mai mult decât orice alt macro-nutrient . De asemenea, AGTN cresc riscul de accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, neoplazii și boală Alzheimer. În 2010 se considera că doar AGTN alimentari sunt responsabili de 50.000 de decese anual în Europa”, atrage atenția senatorul.

Riscul alimentar, pe locul 1, în România ca pondere a factorilor de risc pentru deces și dizabilitate

Senatorul USR face publică concluzia unui institut independent de măsurători în sănătate, IHME, care estimează că pe locul 1 ca pondere a factorilor de risc pentru deces și dizabilitate în România se află riscul alimentar.

Și alte țări europene au instituit deja legislație proprie care reglementează limita maximă de acizi grași trans-nesaturați la nivelul de 2g/100g de grăsime (Danemarca în 2003, Elveția în 2008, Austria în 2009, Islanda în 2011, Ungaria în 2013 și Norvegia în 2014).

”Într-o țară ca România, unde cum s-a arătat mai sus nivelul de sănătate în rândul cetățenilor este în pericol, se impune luarea de urgență a unor măsuri”, mai afirmă Adrian Wiener.

Propunerea legislativă conține prevederi privind utilizarea uleiurilor și grăsimilor, inclusiv a emulsiilor cu grăsime ca fază continuă, care, fie singure, fie ca parte a produselor alimentare prelucrate, sunt destinate consumului uman.

Recomandări

Dosarul Colectiv: Nicio șansă ca autoritățile să mai fie trase la răspundere penală pentru intervenția haotică din 30 octombrie 2015 sau pentru decesele din spitale

Conform prevederilor propuse, operatorii din sectorul alimentar ar fi obligați să păstreze conținutul de AGTN în produsele alimentare prelucrate sub nivelul de 2 grame la 100 de grame de ulei sau de grăsime, în produsele ‘libere de AGTN’ sub nivelul de 0,5 grame la 100 de grame, precum și să eticheteze produsele alimentare care conțin acești acizi cu informații privind cantitățile de AGTN, exprimate în grame/100 de grame de ulei sau de grăsime individuală din produsul finit. Nerespectarea condițiilor ar atrage sancțiuni între 20.000 lei și 50.000 lei.

”Inițiativa va avea un impact major, semnificativ mai mare comparativ cu cel din țările UE, EFTA sau EEA care au implementat deja măsuri similare din mai multe motive. În primul rând, incidența și prevalența bolilor cardiovasculare și mai ales a bolii ischemice coronariene este la noi mult peste media europeană astfel că impactul va fi mult mai semnificativ. (..) Măsura legislativă ar putea salva peste 2.000 de români anual”, mai spune inițiatorul.

Urmărește-ne pe Google News