UPDATE ora 13.50 Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, miercuri, că în partid nu este susţinută iniţiativa lui Eugen Nicolicea privind Legea referendumului, care ar limita atribuţiile preşedintelui României în acest domeniu, însă, în opinia sa, Parlamentul ar trebui să primească dreptul de a convoca şi el referendumuri, fiindcă are „legitimitate”.

„Orice parlamentar are dreptul, probabil împins de cetăţenii din circumscripţia care l-a votat şi după largi dezbateri, să vină cu tot felul de propuneri, numai că am discutat în grupurile parlamentare: orice propunere legislativă care nu este discutată înainte în grupuri, care nu primeşte sprijinul partidului şi care nu este agreată de PSD, este o iniţiativă care rămâne doar iniţiativă”, a spus şeful PSD.

El a adăugat că propunerea lansată de Nicolicea, asupra căreia Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a avut miercuri o dezbatere, nu a fost discutată în PSD şi nu este susţinută.

Dragnea spune însă că dezbaterea ar trebui să aibă loc asupra dreptului Parlamentului de a convoca şi el referendumuri. „Eu cred că – şi asta trebuie lansat în dezbatere – şi Parlamentul trebuie să aibă dreptul de a convoca referendum. Un primar are acest drept, Consiliul Judeţean are acest drept, preşedintele României, firesc, are acest drept”, a spus el.

Dragnea a completat că, în acest moment, Parlamentul poate convoca doar referendum pentru suspendarea preşedintelui, însă nu şi pe alte subiecte, deşi este „instituţia care reprezintă toţi românii” şi are „dreptul şi legitimitatea” necesară.

Iniţiatorii acestui proiect sunt deputaţii PSD Eugen Nicolicea, Oana Florea, Alexandru Bălănescu şi Iulian Iacomi. Cei patru deputaţi PSD au pus în dezbatere publică propunerea legislativă pentru modificarea Legii 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referedumului care prevede că nu se poate consulta poporul dacă textul propus pentru a fi supus referendumului ţine de competenţa exclusivă a Parlamentului.

De asemenea, preşedintele României poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional, iar rezultatul acestuia este consultativ.

Propunerea mai prevede că referendumul pentru demiterea preşedintelui României este obligatoriu şi se stabileşte prin hotărâre a Parlamentului, iar rezultatul acestuia este obligatriu.

Totodată, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional iar rezultatul acestuia este consultativ.

”În cadrul referendumului populaţia poate fi consultată cu privire la una sau la mai multe probleme, precum şi cu privire la o problemă de interes naţional şi o problemă de interes local, pe buletine de vot separate”, se mai arată în textul proiectului.

”Propunerea legislativă are drept obiectiv alinierea la normele europene, respectarea Recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi, nu în ultimul rând, punerea în acord a normelor referendare cu deciziile Curţii Constituţionale. Eforturile tot mai susţinute ale României de consolidare a statului de drept modern şi alinierea la democraţiile europene, precum şi adaptarea legislaţiei interne la reglementările comunitare, vizând respectarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia – Codul bunelor practici în materie de referendum, adoptat la cea de-a 19-a reuniune a Consiliului pentru alegeri democratice, impun fundamentarea soluţiilor legislative referendare, pentru o cât maimare predictibilitate şi eficienţă legislativă”, precizează iniţiatorii în expunerea de motive.

Liberalii nu susţin acest proiect de lege și atrag atenția că nu este constituțional. „PNL nu e de acord cu nicio modificare a legii referendumului, forma actuală e suficientă pentru desfăşurarea oricărui referendum, e în acord cu prevederile Constituţiei şi cu recomandările Comisiei de la Veneţia”, a spus deputatul PNL Gabriel Andronache, în Comisie.

Eugen Nicolicea (PSD) inițiatorul proiectului, a afirmat în dezbateri că ”admiră” rapiditatea poziţiei PNL pe acest proiect de lege.

”Va trebui să punem în acord trecând efectele în lege (…) Vom primi avize, puncte de vedere de la orice persoană fizică, juridică, care vrea să le exprime, le trimite la comisie. Procedura legislativă e lungă, ce primim putem depune ca amendamente. Dacă actuala lege ar ieşi mâine, nu se poate aplica 12 luni de la adoptare, nu e nicio legătură cu referendumul lui Klaus Iohannis”, a completat preşedintele Comisiei juridice.

Președintele Klaus Iohannis a declanșat, recent, procedura unui referendum național pe teme de justiție. Acesta era așteptat să anunțe data și întrebarea referendumului, după ce plenul comun al celor două Camere a dat un vot pozitiv  pe solicitarea președintelui Klaus Iohannis privind organizarea unui referendum. Parlamentarii au votat, astfel, un aviz favorabil pe inițiativa de declanșare a unui referendum pentru probleme de interes național.

Ulterior, șeful statului a anunțat că nu renunță la intenția de a face referendum, dar că a lăsat-o mai încet, fiindcă societatea s-aexprimat foarte clar prin protestele care au avut loc şi prin cele care au loc în continuare.

 
 

Urmărește-ne pe Google News