ComenteazăPe vremea când era șeful gărzii prezidențiale din Rwanda, potrivit condamnării sale, Mpiranya le-a înmânat subalternilor săi, în 1994, o listă cu etnici tutsi de seamă care trebuiau omorâți împreună cu familiile lor.
Mpiranya a înarmat și instruit miliția hutu de temut Interahamwe, responsabilă pentru sute de mii de crime. După ce a dat semnalul că măcelul poate să înceapă, în aprilie 1994, a avut loc doborârea avionului cu care călătorea președintele țării, Juvenal Habyarimana. Mpiranya și-a trimis apoi acoliții să masacreze populație tutsi.
După căderea regimului hutu în iulie 1994, Mpiranya a fugit din țară. A petrecut patru ani în Camerun, apoi în Republica Democrată Congo, unde a luptat alături de trupele hutu și cele din Zimbabwe de partea președintelui Laurent Kabila și împotriva armatei rwandeze în al doilea război din Congo.
Fugarul Mpiranya a rămas liber și în viață până după închiderea Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda (TPIR), fondat în 1994 pentru a trage la răspundere persoanele care au comis genocidul soldat cu 800.000 de morți.
Tribunalul internațional l-a inculpat pentru opt capete de acuzare, inclusiv pentru genocid și crime împotriva umanității, dar Mpiranya a fost de negăsit și nu a putut fi judecat.
După închiderea tribunalului în 2015, a fost creată o nouă instituție separată pentru a încheia cazurile vechi, iar echipa este condusă de procurorul șef Serge Brammertz.
Momentul în care a fost găsit
La ora 7 dimineața pe 7 februarie, membri ai echipei de investigatori au ajuns la cimitirul de lângă Harare, unde mormintele erau aproape invizibile, fiind ascunse sub iarba înaltă.
A fost nevoie de două ore și jumătate pentru a găsi ceea ce căutau: o piatră neagră în memoria unui Sambao Ndume a cărui dată de naștere se potrivea cu cea a lui Mpiranya, 30 mai 1956.
Un membru al echipei și-a amintit de descoperirea mormântului: „A fost acel moment în care colegul meu a strigat: «L-am găsit!». Și am stat cu toții acolo, uitându-ne la el. A fost exact așa cum am crezut că va fi”, a spus el.
Inscripția în limba franceză sculptată pe mormântul lui Mpiranya este: „Aici se odihnește pe vecie cel care și-a iubit patria, poporul și familia mai mult decât propria viață”.
Cei de la ONU care au căutat mormântul lui Mpiranya l-au identificat pe acesta cu ajutorul unei dovezi cruciale obținută dintr-un calculator confiscat: un desen de mână al pietrei de mormânt a lui Mpiranya.
Corpul său a fost deshumat luna trecută la cererea investigatorilor ONU, iar identitatea lui Mpiranya a fost confirmată marți, în urma unei analize ADN.
După acuzațiile aduse, acesta s-a ascuns. Nu sunt detalii foarte multe despre el sau despre familia lui. Mpiranya a trăit în Zimbabwe timp de patru ani sub un pseudonim, în ciuda asigurărilor autorităților care spuneau că bărbatul nu se afla în țară.
Când Mpiranya a fost condamnat prima oară în septembrie 2002, prietenii și admiratorii săi din Zimbabwe l-au ajutat să se stabilească în Harare cu ajutorul unui avion militar.
Bărbatul acuzat că a organizat măcelul în urma căruia au fost omorâți mii de rwandezi și că a permis uciderea a și mai multor persoane, a murit în Harare în luna octombrie a anului 2006, în urma unui atac de cord provocat de tuberculoză, la vârsta de 50 de ani.
Cu toate că Mpiranya a fost ultima persoană care a avut un rol important în genocidul din Rwanda și care încă nu fusese găsit, alți cinci suspecți sunt încă de negăsit.
„Firește că scopul este să arestăm fugarii”, a spus Serge Brammertz, procurorul-șef al echipei de investigatori ONU. „Dar trebuie să îi identificăm, într-un fel sau altul”.