Protest în București pentru siguranța femeilor și în pandemie: “Am stat bătută și chinuită. Nu vreau ca fata mea să creadă că așa e normal”

Numărul telefoanelor date la linia gratuită dedicată victimelor violenței s-a dublat în perioada stării de urgență. Și numărul cererilor de consiliere psihologică a crescut în această perioadă. Cu toate astea, multe femei blocate în aceeași casă cu agresorul au amânat momentul de a se salva din cauza nesiguranței și problemelor financiare din pandemie, spun activistele. 

„Petrache Florența mă numesc. Sunt supraviețuitoarea violenței în familie!” Așa și-a început Florența discursul de la evenimentul „Împreună pentru siguranța femeilor și pe timpul pandemiei!”, organizat de Rețeaua pentru prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor. 

Câteva femei aliniate cu pancarte o ascultă. Și de la distanță, o mână de jandarmi trimiși pentru eveniment. Alte femei din țară sunt în fața calculatoarelor, fiindcă totul a fost transmis și live pe Facebook.

Florența își strânge poșeta mai bine lângă corp. 

Recomandări

Calmul dinaintea furtunii prezidențiale. Nimeni de la PSD nu a prevăzut înfrângerea lui Marcel Ciolacu

Am fetița de patru ani și am plecat de lângă agresor tocmai pentru a nu crede că ceea ce trăim noi e ceva normal. Nu vreau să creadă ea, în viitor, că, dacă am stat bătută și chinuită și în toate felurile, trebuie să treacă și ea prin aceeași situație ca a mea.

Florența Petrache:

Este nevoie de femei ca Florența care să-și spună povestea ca acelea care trec prin situații asemănătoare să prindă curaj. Dar nu e suficient. E nevoie de un sistem care să funcționeze: poliție, procurori, avocați, judecători. Specialiști care să înțeleagă specificul cazurilor de violență.

Ordinele de protecție încălcate înseamnă și mai multe femei ucise 

Activista Carmen Gheorghe, președinta Asociației E-Romnja, spune că a fost asaltată de cereri în această perioadă de la fete și femei agresate care nu au primit sprijin de la poliție. 

În primele șapte luni ale anului, s-au emis aproape 4.900 de ordine de protecție provizorii. Acestea sunt eliberate pe loc de polițiștii care ajung la un caz de violență domestică și constată pericolul în care este victima. O parte din acestea pot fi transformate, în instanțe, în ordine de protecție. 

Din păcate, 30% dintre ordinele de protecție sunt încălcate în fiecare an. Așa s-a întâmplat și în cazul unei femei din Ilfov, care în luna februarie a fost ucisă de soțul său, deși avea ordin de restricție împotriva lui. Un caz care ar fi putut fi evitat, dacă agresorii aveau brățări care să le detecteze locația și când ajung în raza victimei să alerteze poliția.

Recomandări

Cine este Călin Georgescu, surpriza alegerilor prezidențiale 2024, turul 1. A ieșit pe locul trei în exit-poll

Aceasta este și una dintre cele 21 de cereri ale activistelor. 

Când poliția nu ajunge la victimă

„Au fost situații în care agresorii au avut ocazia să hărțuiască victimele, pentru că poliția nu avea nicio intervenție, agenda lor era ocupată cu siguranța și ordinea publică pe timpul pandemiei și cu siguranța fetelor și femeilor, mai puțin”, mai spune Carmen Gheorghe.

Mă îngrozește că vine iarna și, dacă pe timp de vară mai poți să ieși, să mai păstrezi contactul cu lumea, pe timp de iarnă, în comunitățile rome e foarte greu, cu lipsa infrastructurii, cu transportul public, accesul la spital.

Carmen Gheorghe:

Deși legea pentru combaterea violenței domestice a fost modificată în ultimii ani, tocmai pentru a proteja mai bine victima, deseori aplicarea ei în realitate lasă de dorit, spun activistele prezente la protest. 

„Din punctul meu de vedere, o lege trebuie să fie dublată întotdeauna de felul în care se aplică și de modul în care acordăm sprijin persoanelor care ajung să facă plângere și ajung în instanță”, crede și Tudorina Mihai, de la Asociația Front.

Tot victima trebuie să adune probe

Recomandări

Live Text Rezultate BEC alegeri prezidenţiale 2024, turul 1. Elena Lasconi l-a depășit pe Marcel Ciolacu și a intrat în turul doi al alegerilor

Ioana Anda Bălașa este avocată și face voluntariat la asociațiile care sprijină victimele violenței. Știe că prea puține dintre cazuri ajung de fapt în justiție și chiar dacă a ajung, tot victima trebuie să se descurce cu toate.

Am avut cazul unei mame bătute de fiul său. Practic, violența domestică nu este doar între soț și soție sau concubin, dar și între părinți și copii.

Avocata Ioana Anda Bălașa:

„În acest caz, a fost un probatoriu dificil, întrucât în prima instanță respectiva mamă nu a avut nicio probă, s-a aflat într-o stare psihică de confuzie. În prima etapă a fondului a pierdut respectivul dosar de ordin de protecție și abia în apel a reușit să aducă doi martori, o vecină și un alt fiu. Dar a fost un caz excepțional, în care instanța a agreat să se prezinte respectiva mărturie”, povestește avocata.

Chiar dacă urmărirea penală a unui agresor poate începe și la autosesizarea autorităților sau la sesizarea altor persoane care nu sunt victimele, în cele mai multe cazuri, tot persoana agresată trebuie să adune probele. 

„Probatoriul este lăsat în sarcina victimei. Or, o persoană traumatizată, bătută, maltratată e, în acel moment, în stare de șoc și nu poate să-și constituie acele probe pe care să le arate instanței.”

„Iubirea nu naște violență”, „Împreună suntem puternice”, „Indiferența hrănește violența” au fost alte mesaje. De la microfon s-a auzit în mai multe rânduri că forțele de ordine nu-și fac treaba. 

Urmărirea penală continuă și dacă victima își retrage plângerea

Săptămâna trecută, Camera Deputaților a adoptat un proiect legislativ prin care urmărirea penală poate fi declanșată din oficiu, chiar dacă victima își retrage plângerea. O mică victorie.

„Mi se pare excelent pentru că nu mai plasează vina și responsabilitatea asupra victimei. Mi se pare că trage un semnal de alarmă agresorilor că nu mai pot face ce făceau înainte, că nu le este permis și cel mai important lucru e că pune presiune și pe poliție să facă ceva, să acționeze. Acum nu mai depinde de victimă. Sunt foarte curioasă câte cazuri vor investiga și vor duce mai departe”, spune Carmen Gheorghe, președinta Asociației E-Romnja.

Pe de altă parte, judecătorul Cristi Danileț atrăgea atenția că legea modificată în Parlament nu aduce însă rezultatul dorit de inițiatori. Acesta spune că retragerea plângerii de către victimă va fi în continuare posibilă, dacă procesul s-a declanșat la sesizarea formulată de ea. 

Judecătorul explică faptul că înlăturarea sintagmei „Împăcarea înlătură răspunderea penală” din lege nu ajută victima decât dacă urmărirea penală a început „din oficiu”. 

De prea puține ori, însă, plângerile se depun de altcineva decât de victima însăși. 

VEZI GALERIA  FOTOPOZA 1 / 3

Vezi rezultatele alegerilor prezidențiale – turul 1 și află când este turul al doilea al votului pentru președinție!  

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro