ComenteazăSean Keeley este un jurnalist american, ale cărui zone de interes includ subiectele de politică externă, cu un accent deosebit pe spațiul postsovietic, precum și cultura și arta. De asemenea, el coproduce The American Interest Podcast și conduce TAI/Stanford al Washington Film Series.
Keeley a participat la protestele din Washington și sugerează că majoritatea americanilor ieșiți pe străzi sunt pașnici, iar facțiunile violente sunt minoritare.
Vă
prezentăm, în continuare, interviul
cu jurnalistul
american Sean Keeley.
În majoritate tineri, albi, liberali și din mediul urban
Libertatea: Poți explica, pentru cititorii Libertatea, profilul protestatarilor care se află în aceste zile pe străzile orașelor americane? Putem vorbi despre două tipuri principale de demonstranți, adepții supremației albe și cei radicali de stânga, sau protestele sunt formate din americani provenind din mai multe categorii sociale?
Sean Keeley: Cred că protestatarii sunt în majoritate tineri (sub 35 de ani), liberali și aparținând mediului urban. În termeni de clasă sau rasă, este complicat: mulți, probabil majoritatea dintre ei, sunt afro-americani, ieșiți în stradă pentru cauza – dureroasă pentru comunitatea afro-americană – privind abuzurile poliției și discriminarea rasială. Dar în ultimele zile a crescut și prezența progresiștilor albi. Orașe precum Washington și New York tind să atragă liberali albi educați și prosperi din punct de vedere financiar, care se autodeclară “aliați” ai protestatarilor de culoare, care îmbrățișează forma lor de activism, fără a-i umbri prin prezența lor.
Asta duce la o dinamică interesantă a protestelor: există multe discuții în cercul progresiștilor albi pentru a asculta vocile de culoare, încercând să învețe cum să fii un bun aliat al comunității afro-americane. Toate acestea au la bază tensiuni socio-economice.
Un oraș ca Washington a fost în trecut majoritar negru, apoi comunitatea de culoare a scăzut numeric, pe măsură ce albii s-au mutat aici. Decalajele puternice în ceea ce privește veniturile și bogăția încă persistă, chiar dacă vasta majoritate a rezidenților DC se identifică drept liberali și simpatizează cu cauza afro-americanilor.
Nu cred că “supremațiștii albi” sau “protestatarii anticapitaliști” sunt puternic reprezentați în aceste proteste. Nu am văzut nici o dovadă credibilă a protestatarilor adepți ai supremației albilor în DC. Vandalii sunt mai des întâlniți, dar New York are o problemă mai mare cu ei decât Washingtonul.
Sean Keeley, jurnalist american:
Antifa, grupare teroristă
– Consideri că este o exagerare să definești Antifa ca grupare teroristă? Ce ne poți spune despre această mișcare, este ea infiltrată de extremiști? Care sunt cererile lor? Reprezintă ei centrul protestelor?
– Da, este o exagerare și o mișcare politică cinică a președintelui Donald Trump să definească Antifa drept un grup terorist. Antifa nu este o organizație în sensul clasic al cuvântului, ci mai degrabă o denumire atribuită oricărui tânăr radical de stânga activist. Ei, pe fond, sunt agitatori și nu au doleanțe. În general, poartă măști, încearcă să se amestece printre protestatarii pașnici și stârnesc probleme – distrugând proprietăți, azvârlind sticle în poliție, lucruri de acest fel. Vreau să subliniez că majoritatea protestatarilor sunt pacifiști. Sunt încurajate să circule video-urile cu ei, arătând că protestează fără violențe și încercând să îi excludă pe agitatorii Antifa dintre ei, chiar apelând la poliție pentru asta.
– Dar ce ne poți spune despre adepții supremației albe? Sunt și ei violenți? Care dintre cele două mișcări este mai puternică?
– Militanții pentru supremația albă sunt un non-factor la aceste proteste. Unii politicieni, cum ar fi primarul orașului Minneapolis, Jacob Frey, au speculat că albii extremiști ar fi infiltrat protestele ca să încurajeze violența, dar este o speculație lipsită de probe, din câte știu eu.
George Floyd, principala cauză a protestelor
– Abuzul poliției asupra lui George Floyd este principala cauză a protestelor? Putem face vreo corelație între restricțiile luate în pandemie și actele de violență comise în stradă?
– Moartea lui George Floyd este principala cauză a protestelor, dar ca și în alte cazuri similare (cum ar fi vandalii din Baltimore și Freddie Gray în anul 2015), apar, în subsidiar, mai multe forme de nemulțumire.
Istoricul brutalității poliției, rasismul, lipsa de încredere a comunității de culoare în forțele de ordine, toate joacă un rol în aceste proteste. Cred, de asemenea, că restricțiile au și ele un efect. Mulți americani au rămas fără locuri de muncă și sunt îngrijorați pentru viitorul lor. Afro-americanii au fost loviți puternic de efectele pandemiei, iar asta a dus la furie, frustrări și anxietate care au erupt pe străzi.
Sean Keeley, jurnalist american:
– Președintele Donald Trump este un actor politic care încurajează, prin retorica sa, o polarizare socială fără precedent în Statele Unite? Putem vorbi de o atmosferă preelectorală care va dura până în 5 noiembrie?
– Președintele Trump este, în mod incontestabil, un vector puternic pentru polarizare. El este președintele care folosește cel mai frecvent armele diviziunii sociale, de când mă știu eu. Crește politic alimentând conflictele. Acțiunile sale de luni – când a avut un discurs dur despre “lege și ordine”, ca apoi protestatarii pașnici să fie dispersați de forțele de ordine din împrejurimile Casei Albe – sugerează că intenționează să exploateze această criză politică.
Nu știu dacă această atmosferă va continua până în noiembrie, sper să nu, dar cred că Trump se va folosi de acest context politic pentru a-și stimula electoratul său prin antagonizarea dușmanilor, și pentru asta președintele va apela la forțele de ordine să readucă ordinea în țară. Până acum, acțiunile sale au stârnit reacții – și mai mulți protestatari au ieșit în stradă împotriva sa. Fostul său secretar al Apărării i-a criticat acțiunile în termeni neobișnuit de duri, iar sondajele de opinie arată că Joe Biden ar avea un avantaj considerabil în cursa electorală.
“Nu cred că tensiunile sociale s-au terminat”
– Putem compara ce se petrece acum pe străzi cu legendarele proteste americane din anul 1968?
– Nu mă născusem în anul 1968 și mulțumesc că nu suntem în acea situație. Vandalii anului 1968 au fost mult mai violenți și acțiunile lor au dus, mai târziu, la efecte tragice, cum ar fi asasinarea unor personalități marcante (Martin Luther King jr, Robert Kennedy).
Cu toate acestea, în ceea ce privește natura largă a acestor proteste întinse în toată țara, este cea mai apropiată de anul 1968 pe care am trăit-o în viața mea.
– Crezi că aceste proteste pot să devină turnesolul pentru alte tipuri de proteste? Mă gândesc, de exemplu, la unele organizații de chiriași care vor să facă greve din cauza plății chiriilor în contextul căderii libere a economiei. Peste 40 de milioane de americani au depus cereri pentru ajutoarele de șomaj. Acest context economic volatil ar putea genera mai multe tulburări în general, indiferent de cauză?
– Da, criza economică ar putea provoca mai multe tulburări economice în general – indiferent dacă aceasta va avea forma unor greve pentru chirie sau altceva, timpul ne va spune. Dar, în condițiile în care țara se apropie de 20% șomaj și nu apare nici un semn de redresare economică, nu cred că tensiunile sociale s-au terminat.