În mai multe orașe din țară a fost raportată o prezență puternică a forțelor de ordine, iar unele adunări au fost înăbușite sau împiedicate să se desfășoare. De asemenea, au apărut informații despre oameni chestionați de autorități și cărora le-au fost verificate telefoanele.
Manifestațiile de la sfârșitul săptămânii trecute au izbucnit după un incendiu cu zece morți în orașul Urumqi, din vestul țării. Oamenii au acuzat că din cauza restricțiilor anti-COVID cei care locuiau în blocul cuprins de flăcări nu au putut părăsi zona, iar intervenția pompierilor a fost îngreunată. Autoritățile neagă acuzațiile.
De atunci, demonstrațiile s-au răspândit în marile orașe ale țării, oamenii cerând în stradă renunțarea la măsurile anti-COVID și, inclusiv, demisia președintelui Xi Jinping – un act de disdență rar întâlnit în China.
Însă luni, protestele planificate la Beijing nu au mai avut loc după ce poliția a înconjurat locul în care urmau să se adune manifestanții. În Shanghai, au fost ridicate bariere de-a lungul rutei principale de protest, iar poliția a făcut mai multe arestări. Iar marți dimineață, poliția a putut fi văzută în ambele orașe patrulând în zonele în care oamenii se pregăteau din nou să se adune, potrivit infomațiilor care au circulat pe Telegram.
Un mic protest organizat luni seară în orașul sudic Hangzhou a fost oprit rapid și au fost făcute arestări, potrivit imaginilor de pe rețelele sociale, verificate de BBC.
Pe de altă parte, în Hong Kong, zeci de protestatari s-au adunat în centrul orașului și în campusul Universității Chineze, într-o demonstrație de solidaritate cu manifestanții din China continentală. De asemenea, chinezii din afara țării au continuat să protesteze la Londra, Paris și Tokyo și în universități din SUA și Europa.
Telefoanele protestatarilor, verificate de poliție
Totodată, există informații cu privire la percheziții care au avut loc în casele unor oameni, unde autoritățile au verificat dacă aceștia au rețele private virtuale (VPN) configurate și aplicații precum Telegram și Twitter, care sunt interzise în China.
O femeie a declarat pentru AFP că ea și cinci dintre prietenii ei, care au participat la un protest de la Beijing, au primit apeluri telefonice de la poliție, cerând informații despre locul în care se află, iar un ofițer a vizitat casa unei prietene după ce aceasta nu a răspuns la telefon. Femeia a fost întrebată dacă a participat la proteste, ofițerul subliniind că este vorba despre o „adunare ilegală”.
Poliția chineză a reținut și jurnalişti care au relatat despre protestele din ultimele zile. Este cazul unui jurnalist al agenției Reuters, care s-a aflat duminică, pentru scurt timp, în custodia autorităților, și al jurnalistului BBC Ed Lawrence, care a fost, de asemenea, reținut timp de câteva ore în timp ce relata despre manifestația din Shanghai.
Un expert a sugerat că protestele locale nu se vor stinge în curând, spunând că este posibil ca acestea să se desfășoare sub formă de „flux și reflux” pentru că oamenii „nu sunt chemați în stradă într-un mod controlat, ci acțiunile lor se mută între rețelele sociale și stradă”.
În același timp, Drew Thompson, cercetător la Universitatea Națională din Singapore, spune că este important de reținut ”capacitatea Chinei de a controla aceste proteste în viitor”, care ”este destul de mare”.
China rămâne singura economie majoră cu o politică strictă zero-COVID, autoritățile locale încercând să oprească orice focar cu teste în masă, carantine și blocaje rapide. Aceste reguli stricte au fost considerate de multe ori elemente amplificatoare pentru alte tragedii, care au accentuat sentimentul de nemulțumire al oamenilor.
Foto: EPA