Protestatarii au scandat mesaje ca „nu ne predăm” și „trădare” și au amenințat că vor avea loc revolte dacă Serbia va susține un plan al UE de normalizare a relațiilor cu Kosovo.
Guvernul de la Belgrad a precizat că nu crede că Moscova a provocat manifestațiile, însă războiul din Ucraina a sporit tensiunile în Serbia, notează sursa citată.
Președintele Alexander Vucic, care i-a numit pe protestatari „antisârbi”, a fost amenințat cu moartea în cazul în care ar semna un acord privind Kosovo.
În același timp, trei bărbați au fost acuzați că au cerut o schimbare violentă a ordinii constituționale a Serbiei. Unul dintre ei este liderul sârb de extremă dreapta Damjan Knezevic, organizator al protestelor, care și-a exprimat susținerea în mod public față de grupul rus de mercenari Wagner, care luptă în Ucraina. Knezevic a fost fotografiat recent în timp ce vizita sediul rusesc al Wagner din Sankt Petersburg.
Un alt bărbat a fost arestat pentru că avea asupra lui la protest o pușcă cu lunetă.
„Nu am nevoie ca și cineva din Wagner să mă bată pe umăr și să-mi spună ce pot și ce nu pot face”, a reacționat președintele Vucic într-o declarație televizată, acuzându-i pe organizatorii protestului că au fost plătiți cu bani străini și promițând că Serbia nu va fi niciodată învinsă de minciuni, amenințări și puști.
Ambasadorul rus a condamnat amenințările la adresa liderului sârb, însă, subliniază BBC, la aproape un an de la începerea războiului din Ucraina, Serbia se luptă să mențină legăturile cu Moscova, în timp ce se apropie de UE.
„Aș face orice pentru Mama Serbia și Mama Rusia”
Vlado Stanic este un tânăr care a executat o pedeapsă cu închisoarea în Serbia după ce s-a alăturat forțelor rusești care luptă în estul Ucrainei.
„Aș face orice pentru Mama Serbia și Mama Rusia. Sunt același lucru”, a declarat el, purtând un tricou cu fața lui Vladimir Putin și cu mesajul transmis adesea de liderul rus, cum că „Totul decurge conform planului”.
În 2015, Stanic a călătorit în estul Ucrainei pentru a sprijini forțele rusești. Nu vrea să discute despre ce a făcut în Donbas, dar la revenirea în Serbia a fost trimis la închisoare.
Acum el vorbește despre „țarul Putin” în termeni aproape mesianici, reluând propaganda rusă despre lupta împotriva „fasciștilor și naziștilor”, precizează sursa citată.
Cedomir Stoikovic, care este una dintre principalele voci din Serbia împotriva influenței rusești, avertizează că Serbia se află sub o „ocupație hibridă”, ceea ce a dus la sprijinul larg răspândit de care se bucură acum Rusia în țară.
„Timp de 15 ani, Rusia a desfășurat o operațiune uriașă în Serbia. Serviciile lor de informații se află aici la scară masivă. Ei aduc bani aici, cumpărând mass-media și editori de știri”, explică Stoikovic.
El a încercat să deschidă procese împotriva ambasadorului rus și a grupului Wagner, iar acum apără o tânără din Ucraina despre care susține că a fost tratată nedrept din cauza naționalității sale.
În acest context, BBC precizează că modul în care presa sârbă relatează despre războiul din Ucraina este adesea în contradicție cu relatările din alte țări europene. De exemplu, înainte de izbucnirea războiului, un ziar a publicat un articol cu titlul „Ucraina atacă Rusia”.
De asemenea, Serbia este o excepție în rândul națiunilor europene în ceea ce privește sprijinul său pentru Rusia. Belgradul a refuzat să se alăture sancțiunilor occidentale, deși președintele Vucic a condamnat invazia Rusiei.
Mulți sârbi nu au iertat niciodată alianța defensivă a Occidentului pentru atacurile aeriene din 1999 împotriva forțelor lui Slobodan Milosevic. Acestea au pus capăt epurării etnice a albanezilor din Kosovo de către Serbia.
Considerat de mulți sârbi parte a teritoriului lor, Kosovo și-a declarat independența în urmă cu 15 ani, în urma unor ani de tensiuni etnice și conflicte sângeroase. Serbia nu recunoaște Kosovo ca stat independent.
Președintele Alexander Vucic se va întâlni la finalul lunii februarie cu prim-ministrul kosovar, Albin Kurti, la Bruxelles, iar SUA și UE speră ca ei să semneze un plan de pace care să facă Serbia să avanseze pe drumul spre aderarea la UE și să o ducă mai departe de orbita Rusiei.
Foto: EPA