„Aceasta este Polonia, nu ţara lui Tusk”, se putea citi pe una dintre pancartele purtate de manifestanţi, predominant vârstnici.
Huge protests against the Pro-EU government in Poland. pic.twitter.com/uUUry6GypD
— Citizen Free Press (@CitizenFreePres) January 11, 2024
La protest a venit şi liderul partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS), Jaroslaw Kaczynski, formaţiunea care a pierdut puterea după alegerile din octombrie în urma cărora liberalul proeuropean Donald Tusk a format o coaliţie în care se regăsesc în total 16 partide, împărţite în trei alianţe cu orientări diferite, atât liberal-progresiste, cât şi conservatoare şi de stânga, dar care au împreună o orientare pro-UE şi încearcă să anuleze reformele judiciare prin care fostul guvern conservator a fost permanent în conflict cu Bruxelles-ul.
După ce noul guvern a fost învestit în decembrie, acesta şi partidul PiS poartă o luptă în jurul justiţiei şi presei şi se acuză reciproc de încălcarea statului de drept.
Mai mult, partidul PiS îl acuză pe Tusk, fost preşedinte al Consiliului European, că acţionează în interesul Germaniei.
„Protestul polonezilor liberi”, desfăşurat joi în faţa parlamentului, a fost iniţial organizat ca reacţie la decizia noului guvern de a schimba conducerile televiziunii publice, a radioului şi agenţiei naţionale de presă PAP.
Dar arestarea chiar în sediul preşedinţiei a doi deputaţi din partidul PiS şi încarcerarea lor pentru executarea unei pedepse cu închisoarea, după ce Curtea Supremă a invalidat graţierea lor de către preşedintele conservator Andrzej Duda, a schimbat tematica protestului.
Duda anunţă că îi va graţia din nou pe cei doi deputaţi conservatori încarceraţi
Şeful statului a anunţat între timp că va emite o nouă decizie de graţiere a celor doi politicieni, ţinând cont că, în motivarea sa, Curtea Supremă i-a invalidat graţierea precedentă pe baza argumentului că fusese pronunţată înaintea sentinţei definitive, venită în decembrie 2023.
Acest caz este cel mai recent din disputa politică ce opune guvernul lui Donald Tusk şi PiS, partid care a condus țara în ultimii opt ani, notează Agerpres, preluând AFP.
„Am decis (…) să lansez procedura de graţiere”, a declarat joi Andrzej Duda, după o întâlnire cu soţiile celor doi deputaţi, pe care i-a descris drept „primii deţinuţi politic după 1989”. Şeful statului a mai spus că va cere procurorului general eliberarea lor imediată.
Poliţia a intrat marţi seară în palatul prezidenţial după ce a primit ordinul să-i aresteze pe fostul ministrul de Interne Mariusz Kaminski şi pe fostul adjunct al acestuia, Maciej Wasik, care se refugiaseră în reşedinţa preşedintelui.
Cei doi politicieni au fost amnistiaţi de preşedintele Duda în 2015, în urma unei condamnări pentru abuz în serviciu şi fals cu privire la fapte săvârşite în anul 2007.
Mariusz Kaminski era atunci şeful biroului central anticorupţie şi a fost acuzat în acel dosar că i-a înscenat unui politician un caz de corupţie.
După învestirea guvernului condus de Tusk, Curtea Supremă a invalidat decizia de amnistiere, invocând că ea a fost semnată de preşedinte înaintea pronunţării sentinţei definitive, care a venit în decembrie 2023.
Între timp, Curtea Constituţională, în care majoritatea judecătorilor au fost numiţi pe vremea fostului guvern, a stabilit că decizia de amnistiere din 2015 este valabilă.
În urma condamnării definitive, celor doi deputaţi le-au fost anulate mandatele de parlamentar, ceea ce ei şi preşedintele Duda contestă, iar după ce au fost încarceraţi, au intrat în greva foamei.
Foto: Profimedia Images