Protocoalele SRI-Parchetul General nu au efecte juridice. Argumentele judecătorilor Curții de Apel București care ar putea încheia războiul politic

Protocoalele de colaborare semnate de SRI cu Parchetul General sunt acte care stabilesc proceduri de lucru interne și de cooperare instituțională la nivelul celor două instituții care le-au semnat, arată judecătorii Curții de Apel București.

Expunerea de motive apare în dosarul privatizărilor strategice. Condamnați definitiv, Mircea Călin Flore și Vadim Don Benyatov au cerut anularea protocolelor semnate în 2005 și 2009 de Parchetul General cu SRI, arată ziare.com. Judecătorii Curții le-au respins solicitarea, iar aceasta ar putea fi o bază pentru decizii judecătoresti luate în cazuri similare.

„Curtea apreciază că cele două protocoale, încheiate în cadrul activității de colaborare a celor două autorități publice, nu întrunesc toate caracterele juridice ale actului administrativ, așa cum sunt acestea trasate de definiția legală cuprinsă în art 2 alin 1 lit c) din Legea nr 554/2004. Mai exact, celor două protocoale le lipsește dimensiunea de a da naștere, a modifica sau a stinge raporturi juridice, cu alte cuvinte de a produce, prin ele însele, efecte juridice (de a naște/modifica/stinge drepturi sau obligații în privința unui subiect de drept/cerc de subiecți), fiind, dimpotrivă, acte ce stabilesc proceduri de lucru interne/de cooperare instituțională la nivelul celor două instituții care le-au semnat, SRI și PICCJ”, arată, în motivarea deciziei judecătorii Curții de Apel București.

Recomandări

Dosarul 10 August 2018: reperele unui proces început cu 5 ani întârziere. Coloneii Cucoș, Cazan și Sindile sunt la câteva luni de achitare

Urmează decizia Curții Constituționale

„Reținând cele mai sus expuse, Curtea apreciază că cele două protocoale litigioase nu au trăsăturile caracteristice ale unui act administrativ tipic, chiar dacă acestea emană de la autorități publice, scopul emiterii lor nefiind producerea de efecte juridice de sine-stătătoare, specifice dreptului administrativ, ci doar stabilirea unor proceduri interne de lucru, de cooperare instituțională în domeniul securității naționale, astfel cum acesta este definit de legea nr 51/1991 privind securitatea națională a României, în vederea accesării și utilizării acestor proceduri (set de principii comune, etape/reguli procedurale, etc) cu ocazia îndeplinirii atribuțiilor legale stabilite în competența celor două autorități, SRI și PICCJ” au mai argumentat judecătorii.

Curtea Constituțională trebuie să se pronunțe, pe 16 ianuarie, pe solicitarea președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, referitoare la existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, pe de o parte, și Parlament, Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din perioada 2009 și 2016.

Recomandări

Similitudini în programele de guvernare: decalogul USR – AUR

Citește și: Poetul Emil Brumaru trăia într-un mausoleu de cărți: „Parcă era un copil căruia i-ai dat ceva nemaivăzut când primea o carte”

Urmărește-ne pe Google News