Doi proxeneți scapă de închisoare, într-un dosar cu minore exploatate sexual. Motivarea judecătorilor: „Le asigurau paza fetelor”

Totul a început cu o poveste de imaginație și iubire a unei fete de 15 ani. Ioana l-a cunoscut pe Claudiu C., un bărbat de 36 ani, angajat ca șofer la o firmă de ridesharing din Bucureşti.

Fata s-a îndrăgostit de el şi a fugit din centrul de plasament, iar DGASPC Sector 3 i-a anunţat dispariţia la poliţie. Adolescenta încă ţinea legătura cu cei din centru, iar poliţiştii au descoperit că numărul de telefon de pe care suna apărea pe site-urile ce ofereau servicii sexuale contra cost. „Caut colegă”, preciza anunţul cu poza Ioanei. 

Pe 6 aprilie 2020, într-o zi de luni, poliţiştii au sunat la acel număr, pe WhatsApp, iar când Ioana le-a răspuns, „au invitat-o la sediul Serviciului de Investigații Criminale, în vederea clarificării situației”, se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.

Imediat, Claudiu C. a aflat şi el că poliţia o caută pe Ioana. Din acel moment, orice tentativă de investigare a unei posibile infracţiuni de trafic de minori fusese compromisă. 

Cum s-a renunţat la acuzaţia de act sexual cu un minor

La poliţie, Ioana a declarat că se prostitua de bunăvoie, de la începutul anului 2020, în apartamentele închiriate în regim hotelier de iubitul ei, prin Bucureşti, Timişoara sau Suceava. Avea 3-4 clienți pe zi şi primea 200 de lei pe oră, iar banii obținuți, spune fata, erau folosiți în comun cu Claudiu C. 

Recomandări

Dosarul asasinatului de la Arad. Lipsurile care au dus la eliberarea suspecților și cine este marele absent din boxa arestaților

După ce a început pandemia, iar în România a fost instituită starea de urgenţă, Claudiu C. n-a mai putut închiria apartamente şi o ducea pe fată cu maşina la locuințele clienților. 

Dar a declarat că nu ştia vârsta reală a Ioanei şi că ea l-ar fi minţit că a împlinit 16 ani. Declarațiile lui i-au convins pe procurori să nu-l mai pună sub acuzare pentru act sexual cu un minor. Infracţiunea era pedepsită atunci cu închisoarea de la de la 1 la 5 ani.  

Diferenţa dintre proxenetism şi trafic de minori

În schimb, Claudiu C. a fost trimis în judecată, după un an de cercetări, pentru proxenetism. Magistraţii au apreciat că Ioana nu a fost constrânsă să practice prostituţia, iar Judecătoria Sectorului 3 l-a condamnat pe bărbat la 3 ani de închisoare cu suspendare. Procurorii nu au făcut apel, iar decizia a rămas definitivă.

„Adesea, autoritățile române i-au învinuit pe suspecții de trafic de persoane de alte infracțiuni, cum ar fi intermedierea serviciilor sexuale și proxenetism”, se arată în ultimul raport privind traficul de persoane al Departamentul american de stat.

Recomandări

Trei măsuri arbitrare ale regimului comunist au cauzat catastrofa de la Certej. Un munte de nămol și cianură a îngropat de vii 89 de oameni

Silvia Tăbușcă, președinte al Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică şi expert al Comisiei Europene pe trafic de persoane, spune că, „într-o societate responsabilă, nu există proxenetism cu minori, iar fapta este investigată sau judecată ca infracțiune de trafic de minori”. 

Cel care „în mod intenţionat, se foloseşte de ataşamentul emoţional al unei femei, cu scopul final de a o determina să se prostitueze”, este un loverboy, adică un traficant de ființe umane, precizează şi un raport al Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP). 

În Strategia națională împotriva criminalității organizate, adoptată anul trecut, se arată că recrutarea prin metoda loverboy se bazează pe „câștigarea încrederii victimelor, prin aservire sentimentală”, „metodele și mijloacele de constrângere uzitate sunt abuz și șantaj emoțional”, iar „grupurile de criminalitate organizată se orientează și spre exploatarea sexuală în plan intern, fiind preferate victimele minore (mai ușor de recrutat și exploatat)”. 

Interzis la alcool, liber la prostituţie

Poate fi vorba de proxenetism doar în situația prostituției practicate de persoane adulte, cărora li se recunoaște capacitatea de a alege liber să se prostitueze, spune Silvia Tăbușcă. Ea precizează că, în țările în care munca sexuală e legalizată, minorii nu pot intra în această profesie. 

Recomandări

Șofer român de TIR blocat trei zile pe autostrada distrusă de inundațiile din Spania: „Nici în războiul din Iugoslavia nu am văzut așa ceva”

Minorului îi este prezumat a nu înțelege consecințele proxenetismului și, prin urmare, statul este obligat să îl protejeze. Consimțământul său de a se prostitua nu ar trebui să fie valid pentru o autoritate de aplicare sau interpretare a legii.

Silvia Tăbușcă, expert al Comisiei Europene pe trafic de persoane:

Statul protejează minorul împotriva cumpărării de alcool sau tutun, tocmai pentru că se prezumă lipsa capacității acestuia de a conștientiza consecințele unui astfel de consum.

„Este prostituția mai puțin gravă, astfel încât intervenția statului să nu fie necesară?”, se întreabă, retoric, Silvia Tăbușcă. 

„Proxenetismul cu minori nu există într-o logică juridică a unui stat care respectă obligațiile de protecție a minorului, în special cele împotriva exploatării sexuale, asumate în plan internațional”, subliniază expertul Comisiei Europene.

Proxenetul cu trei fete, două dintre ele minore 

În aprilie 2020, după ce a dat declaraţii la poliţie, Ioana „a continuat să practice prostituția, transportul acesteia la adresele clienților fiind asigurat de inculpatul F. Florin”, se precizează în motivarea instanţei. 

Florin F. avea 32 de ani şi lucra ca taximetrist în Bucureşti. Anchetatorii au descoperit că avea trei tinere care se prostituau pentru el. Două erau minore. Maria* avea 14 ani când l-a cunoscut şi s-a mutat în casa lui, devenindu-i iubită.

Bărbatul „a profitat de situația de vulnerabilitate în care se afla minora, aceasta crescând într-un centru de plasament”, dar „a întreținut raporturi sexuale consimțite cu aceasta”, precizează judecătorii. 

La poliţie, fata a declarat că în vara anului 2020, ea a decis să practice prostituția alături de celelalte două fete (una dintre ele avea 17 ani), iar Florin F. a acceptat și le asigura transportul la adresele clienților. Tot el se ocupa şi de publicarea anunţurilor pe site-uri. Maria spune că era plătită cu 300 de lei pe oră, iar banii îi cheltuia împreună cu Florin.

Judecători: „Sexul a fost pe deplin consimțit”

Florin F. a fost cercetat în acelaşi dosar cu Claudiu C., iar procurorii l-au acuzat de act sexual cu un minor şi proxenetism. 

În iulie anul trecut, Judecătoria Sectorului 3 l-a condamnat la 5 ani de închisoare cu executare. Bărbatul a atacat decizia, iar Curtea de Apel Bucureşti i-a redus pedeapsa la 2 ani, 11 luni și 10 zile închisoare şi a dispus suspendarea executării ei. 

Judecătorii spun că „faptele de proxenetism și act sexual cu un minor prezintă neîndoielnic gravitate”, dar „actele materiale săvârșite de către inculpat au constat în transportul persoanelor vătămate la locurile de întâlnire cu clienții și postarea anunțurilor privind oferirea de servicii sexuale, fără exercitarea de acte de constrângere, inculpatul chiar asigurând în anumite situații, paza fetelor”.

„În numeroase cazuri, după recrutarea victimei prin metoda «loverboy», traficanţii întrețin relații de concubinaj cu victimele ori chiar încheie căsătorii cu acestea, având copii împreună, pentru a-și consolida cât mai mult influența și controlul asupra victimei și a da aparența unei familii, pentru ca apoi să profite în același mod și de alte «concubine»/«soții»”, se precizează în ultimul raport al ANITP.

Condamnaţi cu suspendare pentru proxenetism, Claudiu C. şi Florin F. au fost obligaţi de judecători să presteze câte 90 de zile de muncă în folosul comunității la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane sau la Arhiepiscopia Bucureștilor.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro