Comentează”Putem admite că nu toate soluţiile adoptate sunt în afara oricăror critici. Dar, două lucruri sunt esenţiale: Codul de procedură penală trebuia modificat pentru ca peste 100 de texte să fie puse în acord cu deciziile Curţii Constituţionale; decizii pronunţate în ultimii ani; era obligatorie, începând cu 1 aprilie 2018, transpunerea Directivei (UE) 2016/343 a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2016 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumţiei de nevinovăţie şi a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale”, spune Ţuţuianu.
El menționează că, în caz de netranspunere, România riscă sancţiuni de 100.000 euro pentru fiecare zi de întârziere.
Ţuţuianu mai afirmă că dezbaterile la Codul de procedură penală au demarat încă de anul trecut, ”fiind total falsă afirmaţia potrivit căreia nu a existat dezbatere”. Parlamentarul mai menţionează că Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, asociaţiile magistraţilor au participat la dezbaterile în proiectul de lege, fiind preluate majoritatea propunerilor.
”Cu titlu de exemplu, Guvernul Cioloş, în anul 2016, a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2016 prin care a modificat, fără niciun fel de dezbatere, 151 de articole din Codul de procedură penală. De asemenea, în iunie 2009, Codul penal şi Codul de procedură penală au fost adoptate de Guvernul Boc prin procedura angajării răspunderii. Aşa-zisa societate civilă, dar şi partidele politice care astăzi contestă modificările făcute, la acele momente, nu au avut nimic de contestat”, precizează vicepreşedintele Senatului, Adrian Ţuţuianu.
Parlamentarul social-democrat prezintă câteva dintre modificările aduse Codului de procedură penală.
”În final, pe scurt, fără manipulare şi dezinformare, modificările Codului de procedură penală vizează următoarele aspecte: bănuiala, suspiciunea sau propunerea rezonabilă au fost înlocuite cu sintagma probe sau indicii temeinice, în tot cuprinsul Codului de procedură penală; probele constatate nule pe tot parcursului procesului vor fi eliminate, nu doar cele din etapa iniţială, de început, a procesului; audierea unei persoane nu poate dura mai mult de 6 ore din 24; martorii acoperiţi, total sau parţial, nu mai pot fi folosiţi; condamnările dispuse exclusiv în baza unor declaraţii ale unor denunţători (beneficiari de reduceri de pedepse) trebuie susţinute şi cu alte probe”, spune Adrian Ţuţuianu.
O altă modificare prezentată de Ţuţuianu în postarea sa se referă la renunţarea la practica utilizării mandatelor de siguranţă naţională cu scopul de a proba fapte care nu sunt de siguranţă naţională.
”În cursul urmăririi penale sau al judecăţii sunt permise comunicările şi furnizarea de informaţii din dosare doar dacă sunt justificate de un interes public sau sunt în interesul descoperirii adevărului. Sunt interzise referirile publice la persoanele suspectate ca şi cum ar fi condamnate. Altfel spus, se transpune directiva europeană privind prezumţia de nevinovăţie. În fond, sunt chestiuni de bun-simţ, specifice statului de drept cu instituţii puternice care respectă în egală măsură legea, dar şi, până la decizia definitivă şi revocabilă, dreptul presupusului vinovat/făptuitor”, mai precizează senatorul PSD Adrian Ţuţuianu.
Codul de procedură penală a fost adoptat cu scandal în Parlament. Conducerea Camerei Deputaților a stabilit ca legea să fie dezbătută și votată luni, deși nu avea raportul dat de comisie și nici nu era programată o ședință cu vot final. USR și PNL au protestat pe tot parcursul ședinței, timp mai bine de cinci ore, însă amendamentele controversate au fost adoptate fără probleme. ”
De astăzi, România este un rai al infractorilor”, a acuzat USR. În paralel, în fața Parlamentului deja s-au strâns câteva zeci de protestari Rezist.
Citește și: Reacţia oficială a MAE, după ce Carina Ţurcan a fost reţinută la Moscova pentru spionaj
La ce secție de votare votezi duminică și cum poți vota dacă nu ești în localitatea de domiciliu pe 24 noiembrie la alegerile prezidențiale!