ComenteazăCuprins:
„Dreptul la apărare și la un proces echitabil este un drept fundamental câștigat în 1989, bazat pe principiile și valorile europene pe care ni le-am asumat și ca membrii ai Uniunii Europene. Este principalul motiv ce m-a determinat să propun aducerea în actualitate a două legi, adoptate de peste 20 de ani, care nu mai răspund cerințelor societății actuale românești, ci unor vremuri care, în contextul post revoluționar în care se găsea România, erau evident impregnate de spiritul unor interese politice, strategice și social-economice”, a scris Robert Cazanciuc pe Facebook, miercuri, 9 octombrie.
Concret, partidul condus de Marcel Ciolacu vrea introducerea unui filtru între Biroul Electoral Central și CCR, este vorba despre Curtea Supremă, care să ofere dreptul la apărare, ceea ce în acest moment nu există.
„Prin aceste modificări urmărim asigurarea dreptului la un proces echitabil în care părțile să poată fi prezente la desfășurarea procedurii jurisdicționale și să își susțină cauza. Cu toate că CCR are atribuțiile unei instanțe de drept comun, în care părțile ar trebui să aibă garanțiile unui proces echitabil, în primul rând a dreptului la apărare, judecarea de către plenul Curții a contestațiilor referitoare la candidaturi se face în procedura uzuală a unei instanțe constituționale, fără prezența părților”, ceea ce încalcă nu doar Constituția, ci și regulile CEDO, a precizat Cazanciuc.
Potrivit expunerii de motive, proiectul vizează modificarea legii astfel încât deciziile BEC privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor la preşedinție să nu se mai conteste la Curtea Constituţională, ci la Înalta Curte, Secţia de contencios administrativ şi fiscal.
„Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Înalta Curte soluţionează contestaţiile în complet de 5 judecători cu citarea părţilor, în cel mult două zile de la înregistrare. Deciziile Înaltei Curţi sunt definitive”, se arată în proiectul de lege.
Curtea Constituțională va avea astfel un rol limitat la verificarea respectării procedurilor pentru alegerea președintelui.
CCR a anulat candidatura Dianei Șoșoacă la președinție. Și BEC a respins-o
Proiectul a fost depus de Cazanciuc la Camera Deputaților la patru zile după ce Curtea Constituțională a invalidat candidatura Dianei Șoșoacă la președinție.
CCR a anulat sâmbătă, 5 octombrie, decizia Biroului Electoral Central și a respins candidatura la președinție a Dianei Șoșoacă cu 5 voturi contra 2. Doi judecători au lipsit.
Cei cinci judecători CCR care au votat împotriva europarlamentarei Șoșoacă au fost președintele CCR Marian Enache (propus de PSD), Cristian Deliorga (propus de PSD), Bogdan Licu (propus de PSD), Gheorghe Stan (propus de PSD) și Attila Varga (propus de UDMR).
Laura Scântei (propusă de PNL) și Mihaela Ciochină (propusă de Administrația Prezidențială) au votat pentru ca Șoșoacă să poată candida. Două judecătoare au lipsit, este vorba despre Simina Tănăsescu și Livia Stanciu.
Președinta SOS România și-a depus din nou candidatura duminică, 6 octombrie, dar Biroul Electoral Central a respins-o ca fiind inadmisibilă.
Marcel Ciolacu a amenințat cu „reformarea CCR”
Premierul PSD Marcel Ciolacu a transmis pe Facebook că „CCR trebuie să prezinte rapid motivarea care a stat la baza acestei hotărâri” și să aibă „argumente legale și constituționale puternice”.
„Altfel, vorbim de o vulnerabilitate a sistemului democratic din România care va impune o discuție serioasă în societate cu privire la necesitatea unei ample reforme a Curții Constituționale”, a adăugat Ciolacu în postarea de duminică, 6 octombrie.
Curtea Constituțională a transmis luni seară, 7 octombrie motivarea deciziei prin care Dianei Șoșoacă i s-a interzis candidatura la președinție. Pe 20 de pagini, CCR a făcut o trecere în revistă a comportamentelor și declarațiilor controversate din ultimii ani care, spune CCR, au fost contrare valorilor constituționale ale României.