PSD vrea să interzică în discursurile publice expresia ”persoane penale”; Se invocă o Directivă Europeană privind prezumția de nevinovăție

Deputatul PSD de Alba, Ioan Dîrzu, a cerut de la tribuna Parlamentului  să dispară din discursurile publice expresiile de ”penal și ”pușcăriabili”.

Afirmația social-democratului venea imediat după ce președintele Klaus Iohannis afirma, în cadrul unei vizitei efectuate la Craiova, întrebat despre guvernanții cu probleme penale, că acestea nu au ce căuta în Guvern și că în politică nu funcționează prezumția de nevinovăție, ca în justiție.

„Declarația președintelui Iohannis despre penali și comunicatele anumitor Parchete încalcă legislația europeană. Termenii de „penali” sau „puşcăriabili” vor trebui să dispară din discursul politic. Discursul preşedintelui pe tema penalilor este un discurs anti-european şi atacă frontal drepturile fundamentale ale omului”, a declarat Dîrzu, de la tribuna Camerei Deputaților.

El arăta că Parlamentul European a adoptat anul trecut,directiva europeană 343/2016 privind consolidarea prezumției de nevinovăție. Directiva este obligatorie și necesară pentru toate statele membre și ea trebuie introdusă și în legislația natională până la data de 31 martie 2018.

Ce prevede Directiva Europeană privind prezumția de nevinovăție

Potrivit Directivei Consiliul Uniunii Europene, adoptată în 2016, privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și ale dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale, statele membre vor trebui să respecte următoarele obligații conexe: înainte de pronunțarea hotărârii definitive, persoanele suspectate și acuzate nu ar trebui înfățișate drept vinovate prin recursul la măsuri de constrângere fizică, iar sarcina probei îi revine parchetului, în timp ce orice îndoieli întemeiate privind vinovăția ar trebui să îl favorizeze pe acuzat.

Recomandări

Muncitori români întorși în țară după 15 ani, ca să construiască autostrăzi: „Ne plătește mai bine ca-n Italia”

Mai mult, statele membre vor trebui să se asigure că persoanele suspectate și acuzate dispun de măsuri reparatorii eficiente în cazul în care drepturile lor prevăzute în prezenta directivă sunt încălcate.

Următorii pași în legătură cu această Directivă sunt ca în termen de doi ani de la data intrării în vigoare, toate statele membre să implementeze aceste măsuri la nivel național și să le recunoască valoarea şi semnificația în cadrul sistemului procesual-penal.

Statele membre au termen doi ani să implementeze aceste măsuri, iar Parlamentul României vrea să adopte cât mai curând un proiect de lege în acest sens. De acest lcuru se va ocupa comisia parlamentară specială, care ar ca scop modificarea Codului Penal în conformitate cu deciziile CCR.

Citește și: Indiana Jones de România, primul explorator european care a ajuns la triburile din Africa

Urmărește-ne pe Google News