Comentează- Specialistul atrage atenția asupra nevoii de a discuta cu „scepticii” așa cum vorbim cu noi înșine, pentru că toți ne simțim victime în această perioadă, iar „victimele nu trebuie învinovățite, ci protejate”. Doar o comunicare și gesturi empatice te pot ajuta în anul care a început.
Specialistul în psihiatrie arată că una din rețetele de supraviețuire în vremuri ca acestea este cea a generozității și empatiei. „Atât timp cât avem grijă de cel de lângă noi, grija asta se va întoarce asupra noastră”, crede Vlad Stroescu.
„Câtă anxietate putem să ducem înainte ca discursul să ni se fractureze?”
– Încheiem un an greu, în care pandemia ne-a dat viețile peste cap, ne-a arătat că toate planurile noastre au rămas suspendate undeva. Cu ce ne alegem după un astfel de an?
– Mulți s-au ales cu despărțiri premature de oameni dragi. Dar cei mai mulți dintre noi ne alegem cu niște lecții importante despre noi înșine. E ușor să fii bun, să ai spirit civic, să fii tonic, în formă etc., în vreme de pace. Dar anul ăsta ne-a arătat limitele empatiei și sănătății noastre mintale, ca societate. Câtă anxietate putem să ducem înainte ca discursul să ni se fractureze? Cât de mult rezistă relațiile cu cei mai apropiați, cu părinții de care am stat despărțiți, cu partenerii de viață cu care am stat poate prea mult, unii dintre noi?
– Un studiu recent arată că peste 40% dintre români sunt mai triști și mai anxioși și se simt mai singuri în pandemie. Există vreo rețetă pentru 2021?
–Nu doar la noi e așa. Primul astfel de studiu mare de care știu a fost efectuat de CDC în SUA și rezultatele sunt asemănătoare. Rețete există nenumărate, de la a face mai mult sport la a cere ajutorul profesionist înainte să ți se strice toată viața.
Dar cred că rețeta cea mai bună e generozitatea și empatia. Atât timp cât avem grijă de cel de lângă noi, grija asta se va întoarce asupra noastră.
Medicul Vlad Stroescu:
– Cum îi vedeți dumneavoastră pe români în perioada asta, în care aproape toată lumea stă online? Au venit mai mulți oameni să ceară ajutorul specialiștilor în sănătatea mintală?
–Din ce văd eu, „online”-ul a însemnat în primul rând o invazie a timpului și spațiului private, un amestec tulbure al vieții profesionale, școlare, personale. Mulți oameni lucrează de acasă, nu au timp fix de lucru, în același timp trebuie să gestioneze școala online a copiilor și eventual să învârtă și în oala cu ciorbă.
Avem nevoie de un timp și rutine structurate, asta ne permite să ne tragem sufletul și să ne refacem pentru o nouă zi de muncă, dar în pandemie a fost mult mai greu. Online-ul ne-a mâncat porții mari și de timp și de spațiu.
Medicul Vlad Stroescu:
Să ne depășim fricile nu înseamnă să nu ne mai pese, ci să facem „acțiunile bune, raționale”
– A fost o perioadă în care numărul de infectări ajungea la 10.000 pe zi, părea că românii și-au depășit teama de îmbolnăvire. Cum putem depăși anxietatea legată de sănătate?
–E o diferență între a-ți depăși fricile și în a nu mai fi în stare să le ai, din oboseală. Nepăsarea pentru numărul în creștere de cazuri mi se pare din a doua categorie enumerată mai sus, cea a a oboselii și burn-out-ului obiectiv. Adevărata reziliență nu înseamnă să ne obișnuim cu răul, ci să fim în stare să luptăm cu el. Ne depășim fricile luând acțiunile bune, raționale, împotriva inamicului comun.
– Cum recunoaștem anxietatea?
– E ușor, pentru că doare. Nu ai cum să nu recunoști durerea, propria suferință. Dar e și greu, pentru că e încă mult stigmat în jurul suferinței psihice, încă e greu să scăpăm de ideea că ea ar fi un viciu, o slăbiciune cu care trebuie să te iei la trântă în secret și în singurătate, „prin propria voință”. Dar sunt și semne concrete și ușor de identificat: dereglările somnului, luatul sau scăzutul în greutate, oboseala inexplicabilă, pesimismul care ne atrage gândurile.
Consecințele traumei le vom vedea mai puternic în 2021
– Care e cea mai importantă lecție pe care ar trebui să o învățăm din perioada asta de izolare?
–Nu pot să vorbesc în numele altora. Eu unul am învățat valoarea călătoriilor mici, frumusețea ascunsă a lucrurilor mărunte. Am avut norocul să muncesc și să mă simt mai util decât decât am fost vreodată.
– Putem vorbi de o traumă colectivă care s-a instalat sau se va instala în timp la nivelul societății?
– Sigur că putem, și vom vedea și consecințele ei, în anul care a început. Aș vrea să văd și solidaritate în trauma asta. Aș vrea să văd o mai mare preocupare a profesorilor, managerilor, politicienilor pentru binele emoțional al copiilor, angajaților, societății.
Glumele ilustrate de pe net au luat locul bancurilor de pe vremea comunismului
– Pare că acum comunicăm mai mult – suntem tot timpul conectați la WhatsApp, la messenger. Dar ne simțim tot mai singuri.
–Într-un fel, am avut noroc că avem mijloace de comunicare fără precedent în istorie, în perioada asta. A fost un lucru bun. La fel ca și simțul umorului: n-am mai aflat atâtea bancuri de pe vremea lui Ceaușescu, circulă pe net, doar că acum sunt și ilustrate! Principala problemă cu mediul online nu e, după părerea mea, lipsa comunicării non-verbale sau că e, până la urmă, doar un substitut. Ci faptul că, din spatele, ecranelor, e mult mai ușor să ne pierdem frâiele, să devenim agresivi sau agresați, bully sau victime. Violența din online, încă foarte rar recunoscută la dimensiunile și consecințele ei reale, e elementul de însingurare.
– Și în 2021 va continua această matrice: într-o familie, fiecare avea treaba lui, acum toată lumea stă acasă. Cum gestionăm situația astfel încât să nu ajungem la conflicte sau chiar despărțiri?
– Construindu-ne, pe cât putem, pereți despărțitori. Mulți oameni deja fac asta. Chiar dacă trebuie să le facem pe toate în același mic perimetru, trebuie să încercăm să alocăm timp și spațiu bine delimitate pentru fiecare domeniu al vieții. Asta înseamnă să rezistăm tentației sau presiunii șefilor de a lucra mai mult decât orele din contract. Înseamnă să căpătăm înțelegerea partenerilor de viață și, când lucrăm, să nu trebuiască să tastăm cu nasul, în timp ce cu o mână spălăm un copil și cu cealaltă spălăm rufe.
„Să știm când să ne închidem telefoanele. E foarte greu, de fapt”
– Ce le spuneți scepticilor care se mai gândesc dacă să se vaccineze? Cum înfloresc atâtea teorii ale conspirației?
–Discuțiile astea foarte ciudate sunt deja apanajul culturii noastre contemporane. Secolul XXI va intra în istorie ca eră a post-adevărului, a informației false ușor difuzabile, a minciunilor și psihozei colective.
Resorturile conspirațiilor sunt întotdeauna duble: pe de o parte frica, pe de alta, remedii sale facile, false și înalt adictive.
Medicul Vlad Stroescu:
Când ne e teamă, căutăm frenetic explicații, și iată, se găsesc medii în care apar deliruri fantastice pe post de explicație. Delirurile au „avantajul” că sunt absolutiste și pretind certitudinea, în timp ce știința și rațiunea, mai ales cele medicale, sunt statistice și nu oferă niciodată certitudini. În acea marjă de eroare statistică ar trebui să funcționeze bunul nostru simț. Doar el ne poate apăra. Dacă nu, suntem victime, și victimele nu trebuie învinovățite, ci protejate. Deci trebuie să fim atenți cum discutăm cu „scepticii”, pentru că ei nu sunt, cel mai adesea, rău intenționați, ci oameni înspăimântați.
– Cum vedeți că va fi 2021? O continuare a lui 2020 sau vom vorbi de o altă etapă?
– Eu cred, sper, că va fi o nouă etapă. Dincolo de traumă și post-traumă, cred că ne așteaptă lucruri demne de entuziasm. Trebuie întotdeauna să sperăm. Chiar dacă ne pregătim pentru ce e mai rău, e o înțelepciune în a ne pregăti, în același timp, și pentru ce e mai bine.