“Creierul nostru a creat, cu ajutorul social media, un stimul de recompensă imediată la ce primește din jur. Dacă are 100 de like-uri, crește încrederea, dacă are 7, îi scade. La nivel cerebral, creierul eliberează dopamină – un neurotransmițător care creează dependență, afectează emoțiile, mișcările și cel mai important senzațiile de plăcere – durere. Dopamina se eliberează și la consum de alcool, fumat sau jocuri de noroc, pentru că senzația de plăcere cerebrală este mai puternică decât crezurile omului”, explică psihologul.
De altfel, un studiu recent a arătat că dopamina eliberată în timpul sexului ajută la productivitatea la locul de muncă.
În acest caz, însă, rețelele de socializare au creat un sistem de referinţă fără precedent, în care încrederea şi popularitatea unui om este clasificată, în mod artificial şi superficial, în funcţie de numărul de aprecieri primite pe Facebook sau Instagram.
Mai mult decât atât, specialistul afirmă că este demonstrat ştiinţific că dopamina se eliberează la folosirea excesivă a platformelor Facebook și Instagram, aceasta modificând încrederea și doza emoțională normală la om.
Consumul de social media, similar cu fumatul și alcoolul
“Dacă alcoolul, fumatul și jocurile de noroc au restricții de vârsta, Facebook și Instagram nu au, acestea fiind folosite de aproape orice adolescent în zilele noastre. Părinții pierd lupta educației pentru că social media deja educă pe mai multe planuri, toate în raport cu aspectul fizic, și nu cu latura emoțională primită de la părinți.
Adolescenții au ajuns să nu mai stea după aprobările părinților, ci după aprobările venite prin social media, de la colegi și prieteni virtuali, astfel încrederea și dezvoltarea normală a tănârului încep să aibă de suferit. În acest mod, relațiile autentice își pierd substanța și tinerii se transformă în căutători de recompensă imediată. Instagram și Facebook sunt două instrumente care, în ultimii ani, arată mai mult a iluzie decât a realitate”, precizează acesta.
Astfel, social media generează instabilitate emoțională.
”Ele distorsionează realitatea și produc reacții care nu sunt naturale în tineri și adulți”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.
Nu este prima oară când sunt subliniate efectele negative ale rețelelor de socializare. Spre exemplu, Instagram a fost desemnată rețeaua cu cele mai negative efecte asupra sănătății mentale a oamenilor.
Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, este psihoterapeut şi hipnoterapeut şi expert în programare neuro-lingvistică. Acesta a studiat natura minţii umane în SUA, Marea Britanie şi România. De peste 10 ani organizează cursuri şi traininguri în România.
Citește și: EXCLUSIV / A furat un cărucior cu tot cu bebeluș! O româncă a declanșat un scandal uriaș în Danemarca după ce a comis o infracțiune vecină cu răpirea