Comentează“Această faptă oribilă este opera unei persoane cu psihopatie de tip sexual. Poate avea vârsta unui om matur, dar și a unui adolescent. Dacă este vorba de o persoană matură, avem de-a face, din punct de vedere psihologic, cu o regresie psiho-afectivă la stadiul de animal. Această regresie face ca rațiunea să fie paralizată total, odată cu orice limitare morală sau sentiment de vinovăție. Structurile reptiliene ale creierului preiau controlul, iar nucleul amigdalian, centrul impulsurilor animalice, controlează comportamentul. Cu alte cuvinte, omul respectiv are comportamentul unui animal prădător din junglă, care ucide pentru a-și satisface foamea. Diferența constă în faptul că, în acest caz, foamea e înlocuită cu descărcarea hormonală.
Rațiunea a fost paralizată total pentru un timp, ceea ce a dus și la uciderea victimei după viol. Dacă rațiunea s-ar fi păstrat parțial, infracțiunea se reducea la viol.
Este de cercetat dacă a avut o motivație clară gen răzbunare, plata unor polițe mai vechi părinților sau mobilul a fost doar descărcarea sexuală, în primă fază, urmată de activarea instinctului criminal dictat de palierele reptiliene ale creierului.
Acest caz pare a fi opera unui om care, când va fi prins, nu va avea o justificare pentru fapta lui. Un psihopat care își păstrează parțial rațiunea are mereu o justificare intelectuală de tip filosofic pentru crimele sale. În acest caz, e posibil sa nu fie așa, ci crima să fie făcută sub impulsul momentului și al conjuncturii.
Nu pare a fi opera unui psihopat rafinat sau educat ori a unui om care pune accent pe detalii fine, ci a unui psihopat needucat, lipsit de identitate psihologică proprie, care reacționează pe principiul animalului de pradă care ucide conjunctural pentru satisfacerea propriilor nevoi fiziologice.
Individul nu s-a chinuit să ascundă corpul victimei. De aceea, putem spune cu siguranță că nu este prima oară când dă dovadă de sadism. Apropiații acestui om îi cunosc latura sadică a personalității. E posibil să mai fi avut probleme cu legea în trecut, din pricina tendinței sale de a afecta integritatea altora. În copilărie, probabil chinuia sau ucidea animale de casa cu satisfacție, rupea aripile muștelor și fluturilor sau chinuia alte vietăți.
După crimă, rațiunea revine, la fel și frica de pedeapsă. Este foarte probabil ca atitudinea lui să fie acum una de anxietate, de frică, să aibă un comportament cu totul diferit față de cel obișnuit. Apropiații săi – părinți, rude, parteneri, prieteni – pot observa asta și pot constitui piste pentru anchetatori. Ei sau copii lor pot reprezenta următoarele victime ale psihopatului care a regresat la stadiul de animal.
Comportamentul haotic determinat de anxietate și de frica de capturare poate să determine psihopatul să încerce să părăsească țara, tot așa cum un animal de pradă din junglă fuge atunci când este hăituit de vânători.
Criminalul de la Baia Mare poate avea și vârsta unui adolescent, situație în care nu aveam de-a face cu o regresie, ci cu o lipsă de dezvoltare. Pe măsură ce crește, omul capătă valorii morale care declanșează sentimente de vinovăție ce acționează ca frâne psihologice în calea crimelor sau sadismului. Criminalul, în caz că este adolescent, nu a evoluat niciodată, nu a dobândit aceste frâne. Părinții săi cunosc cu siguranță aceste deficiențe de empatie și pornirile sale animalice și pot constitui piste pentru anchetatori”, a declarat psihologul Libertatea Cezar Laurențiu Cioc.
Psiholog Cezar Laurențiu Cioc, specialistul Libertatea