- de Sam Fleming (Londra), Paola Tamma (Bruxelles) și Anne-Sylvaine Chassany (Berlin)
Miniștrii europeni de Finanțe reuniți în Africa de Sud pentru o reuniune G20 în această săptămână discută idei care includ o bancă europeană de apărare sau un fond comun cu implicarea Regatului Unit, au declarat mai mulți oficiali.
Duminică, câțiva lideri europeni se vor întâlni cu prim-ministrul britanic Sir Keir Starmer după întoarcerea sa de la Washington și înaintea unui summit de urgență care va avea loc la Bruxelles săptămâna viitoare – toate aceste reuniuni fiind dedicate apărării europene.
„Lucrurile se mișcă rapid”, a declarat un oficial. Alții au amintit de agitația diplomatică ce a precedat împrumutul comun al UE din perioada pandemiei de Covid-19 sau de salvările convenite în timpul crizei datoriilor suverane din zona euro. Ce este „banca de rearmare” propusă de experții europeni?
Regatul Unit și Polonia convoacă o reuniune a miniștrilor europeni de Finanțe pentru a discuta mai multe opțiuni în marja reuniunilor G20 din Cape Town. Cancelarul britanic dorește să discute despre posibilitățile țărilor care împărtășesc aceleași idei de a „mobiliza finanțarea privată” pentru apărare, a declarat Trezoreria. Una dintre propunerile unui grup de experți, printre care se numără și fostul general britanic Sir Nick Carter, este crearea unei „bănci de rearmare”.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_6f1514ba0124c54f52ce8157b9af774c.jpg)
Creditorul deținut de stat ar urma să fie modelat după Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care a fost înființată după căderea Cortinei de Fier pentru a stimula investițiile în Europa de Est.
Noul vehicul ar putea împrumuta bani pentru achiziționarea de echipamente militare, precum și pentru proiecte industriale în sectorul apărării, cu opțiunea de a acorda împrumuturi atât sectorului privat, cât și guvernelor.
Doar o parte din capital – aproximativ 10 miliarde de euro – ar fi plătită în avans, reducând astfel costurile bugetare pe termen scurt, și ar putea oferi rate avantajoase datorită unui rating de credit de top susținut de garanții de stat. Polonia, care deține președinția rotativă a UE, a susținut această opțiune. Există și alte modalități de a strânge bani pentru apărarea comună a UE?
O altă idee care a circulat este crearea unui „vehicul cu scop special” (SPV) prin care guvernele să pună în comun garanțiile naționale și să împrumute capital de pe piețe pentru a împrumuta apoi bani pentru obiective de apărare.
Instrumentul ar putea fi deschis țărilor UE și altor state. Analiștii spun că domeniul de aplicare limitat al unui SPV sau al unui fond ad-hoc ar putea permite înființarea acestuia mai rapid decât a unei bănci, deși țările participante ar trebui să furnizeze în continuare capital vărsat. Ar fi „mai ușor, din punct de vedere administrativ”, a declarat Luigi Scazzieri de la Centrul pentru reformă europeană.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_c40b2b2848ca155b658226023f1fd567.jpg)
Ambele structuri ar putea ajuta la creșterea rapidă a cheltuielilor pentru apărare, a adăugat el. „O injecție mare și coordonată de capital”, a spus Scazzieri, ar semnala „voința politică puternică a țărilor europene de a face un pas înainte pentru apărarea europeană”. Care sunt principalele avantaje pentru guverne?
Impulsul Europei de a crește bugetele pentru apărare vine într-un moment în care guvernele se luptă să țină în frâu deficitul și datoria publică. Starmer a anunțat planuri de creștere a cheltuielilor pentru apărare la 2,5 % din PIB, un cost care se apropie de 6 miliarde de lire sterline. El a spus că acest lucru va fi finanțat prin reduceri ale ajutorului de peste mări.
În Germania, unde noile împrumuturi publice sunt strict limitate de o așa-numită „frână a datoriei” consacrată în constituție, viitorul lider Friedrich Merz încearcă să adauge până la 200 de miliarde euro la un fond special existent, înființat de cancelarul Olaf Scholz în 2022 pentru a cumpăra arme, potrivit a două persoane care cunosc planurile.
Fondul de 100 de miliarde de euro al lui Scholz a fost aproape complet angajat pentru achiziționarea de arme, rămânând doar 10 miliarde de euro de cheltuit. Merz intenționează să promoveze majorarea cu ajutorul parlamentului demisionar, unde blocul său de centru-dreapta CDU/CSU are o majoritate de două treimi alături de alte partide pro-europene, înainte ca noua legislatură să intre în funcție în martie.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_63ff26b6b598b5617b0e437fd354840b.jpg)
Potrivit analiștilor, utilizarea unui vehicul finanțat în comun ar putea atenua unele dintre costurile inițiale ale creșterii investițiilor în apărare. Vehiculul ar putea împrumuta la rate relativ scăzute, dacă obține sprijinul țărilor participante cu rating triplu A, precum Germania și Norvegia.
Însă un obiectiv esențial, aliat, este eficientizarea eforturilor de achiziții la scară largă ale mai multor guverne. Acest lucru ar putea fi realizat prin condiționarea împrumuturilor de achiziții comune, au sugerat susținătorii modelului.
Jeromin Zettelmeyer de la think-tank-ul Bruegel a declarat că, dacă guvernele europene acționează împreună ca un „club al cumpărătorilor” puternic, acest lucru ar putea conduce la eforturi mai eficiente în domeniul achizițiilor publice pentru apărare.
Un alt avantaj ar fi acela de a oferi producătorilor vizibilitate pe termen lung asupra comenzilor pentru a stimula investițiile în extinderea producției. Ce alte inițiative există?
Comisia Europeană analizează posibilitatea de a reutiliza fonduri existente, cum ar fi cele 93 de miliarde de euro din împrumuturile pentru pandemia de Covid-19 rămase, precum și zeci de miliarde din fondurile de dezvoltare regională ale UE. De asemenea, Bruxelles-ul s-a angajat să excepteze cheltuielile pentru apărare de la normele privind deficitul și datoria blocului comunitar.
Cu toate acestea, nevoile comune de apărare ale continentului, estimate de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la 500 de miliarde de euro, ar necesita un efort investițional mult mai mare. „Ar trebui să permitem cheltuieli de apărare mai bine direcționate și mai eficiente printr-un instrument european desemnat”, a declarat von der Leyen. Pentru ce ar fi cheltuit acest fond?
Fondul dedicat ar trebui să se concentreze pe „domenii de interes strategic european, cum ar fi o apărare aeriană integrată europeană, capacități de atac în adâncime și de precizie, drone și UAV-uri, rachete și muniții sau, desigur, utilizarea militară a IA”, a declarat von der Leyen.
O „coaliție a celor dispuși” care să contribuie la fond ar rezolva, de asemenea, complicațiile care decurg din necesitatea unanimității la nivelul UE în cazul în care blocul ar trebui să atragă mai multe datorii comune. Acest lucru ar permite ocolirea guvernelor favorabile Rusiei din Ungaria și Slovacia, precum și a țărilor neutre precum Austria și Irlanda.
Dar nimic din toate acestea nu atenuează costurile pe termen lung cu care se vor confrunta contribuabilii pe măsură ce Europa va fi forțată să își intensifice eforturile de a se apăra.
„Nu vă puteți împrumuta în mod sustenabil pentru nevoi mai mari de cheltuieli de apărare”, a declarat Ben Zaranko de la Institutul pentru Studii Fiscale. „În cele din urmă, va trebui să cheltuim mai puțin pe alte lucruri sau să creștem taxele”. Relatare suplimentară de George Parker (Londra)
© The Financial Times Limited 2025. Toate drepturile rezervate. Conținutul nu poate fi redistribuit, copiat sau modificat în vreun fel. Redacția Libertatea este singura responsabilă pentru furnizarea acestei traduceri, iar Financial Times Limited nu acceptă nicio răspundere pentru acuratețea sau calitatea traducerii.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_dc04e4043bfe24aab7dd9c781fc010ee.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_f1151644557da39f84fae40212b79fd1.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_af0c59904225d71ef15faaab11d3f33f.jpg)
:quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/276_d4520484ddf084e10d7da158a5f611a1.png)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_a20695f99c835f03267ac550f950ddd3.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_9262cb220da9665332a12b7a96868828.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_3d3a74d6c89267c1d8db02f3f8bccb33.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_45063146cd597b758e5a7075e6501c45.jpg)