Legenda Mărțișorului
De Mărțișor sunt legate mai multe legende populare. În folclorul românesc, cea mai cunoscută este moartea și nașterea simbolică a unei zeități feminine autohtone – Baba Dochia. Se spune că aceasta a vrut să păstreze o rânduială a zilelor și anotimpurilor din an, așa că a împletit o funie din ață albă și negră, pentru a ști când să coboare cu oile la păscut. Albul reprezenta zilele, iar negrul, nopțile. Mai târziu însă, culoarea neagră a fost înlocuită de cea roșie pentru a evidenția sacrificiul norei Dochiei. Fata fusese pedepsită să spele la un râu înghețat un ghem de lână neagră, până se va albi. Din cauza gerului, degetele i-au sângerat, iar lâna s-a colorat în roșu.
Un alt mit povestește că un zmeu a răpit soarele care coborâse pe pământ în chip de preafrumoasă fată. Lumea întreagă a căzut în mâhnire până când, în timp de iarnă, un tânăr curajos l-a înfruntat pe zmeu și a eliberat soarele. În luptă viteazul a fost rănit, sângele i s-a scurs în zăpada albă, iar în acel loc au răsărit ghioceii care au devenit vestitorii unui nou anotimp.
Lupta primăverii cu iarna este o legendă care arată că primăvara a zărit un ghiocel sub zăpadă când se plimba prin pădure. A vrut să îl ajute să crească, însă iarna mânioasă a chemat gerul pentru a distruge floarea. Ghiocelul a înghețat imediat, dar primăvara l-a protejat cu mâinile rănite, curgând astfel o picătură de sânge care l-a readus la viață.
Superstiții de Mărțișor
Din punct de vedere etnografic, Mărțișorul este considerat o superstiție. Această sărbătoare este o tradiție în România și Republica Moldova, însă obiceiuri similare sunt întâlnite și în Bulgaria, Albania și Macedonia.
Cele două culori ale Mărțișorului sunt deschise interpretărilor – albul semnifică încheierea iernii, iar roșul căldura ce urmează să vină. De asemenea, culoarea albă reprezintă înțelepciunea bărbatului, iar cea roșie vitalitatea femeii, împletirea șnurului exprimând împreunarea inseparabilă a celor două principii.
Se spune că cine va purta mărțișorul mai multe zile consecutiv, mai ales în intervalul 1-9 martie, va avea noroc tot anul, iar restul anotimpurilor îi vor fi pline de speranță și căldura ca primăvara. Totodată, în primele nouă zile ale lunii martie, baba Dochia își scutură cojoacele toarse, unul câte unul. Oamenii își aleg babele în această perioadă pentru a vedea cum vor fi zilele în anul respectiv. Femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează babele pentru a nu atrage blestemul Dochiei.
Potrivit altor superstiții, mărțișorul este un talisman ce trebuie purtat pentru a aduce noroc, ca apărător împotriva forțelor malefice sau protector împotriva îmbolnăvirii în lunile ce vor urma lui martie. Se consideră că persoanele care poartă mărțișor sunt ferite de deochi și de razele orbitoare ale soarelui. În cazul în care se poartă la mână, Mărțișorul se leagă într-un singur nod ce are puterea de a ține ghinionul și răul departe.
Obiceiuri din diverse colțuri ale țării
Mărțișorul este răspândit în toate zonele țării, însă celebrarea sa este diferită, iar semnificația lui s-a pierdut în timp. În Moldova, Muntenia și unele părți ale Bucovinei părinții legau la mâna sau la gâtul copiilor, cu șnur roșu și alb, o monedă de argint. Aceasta le purta noroc tot anul. În unele zone, se purta 12 zile după care se punea pe ramura unui pom tânăr, și în funcție de cum creștea pomul așa îi mergea și copilului în viață.
În anumite sate, Mărțișorul se poartă încă toată luna martie, după care se prinde de ramurile unui pom fructifer. Însă, în cea mai mare parte din țară, această podoabă se poartă doar în primele nouă zile ale lunii.
Pentru a speria duhurile rele, în zonele din Transilvania, mărțișoarele se pun la uși, la ferestre, sau se atârnă de coarnele animalelor domestice. În partea Moldovei, în Maramureș și dincolo de Prut, băieții oferă mărțișoare în dar fetelor, în timp ce în Banat fetele sunt cele care dau astfel de cadouri băieților. În Dobrogea, oamenii poartă mărțișoarele până la sosirea cocorilor, după care le aruncă în aer pentru a avea parte de o fericire mare și libertate.
În țara noastră, 1 martie este o zi a bucuriei, un moment încărcat de tradiție și semnificații aparte. Oamenii marchează venirea unui anotimp călduros printr-un Mărțișor deosebit dăruit cu inima curată pentru a atrage armonie, frumusețe, veselie și bună înțelegere.