Puhoi de legi inutile în Parlament care au un singur efect: să crească cheltuielile statului

Ziua Banatului Montan

Camera Deputaților a adoptat marți, 8 aprilie, în calitate de for decizional, un proiect de lege care prevede instituirea la data de 15 iunie, în fiecare an, a Zilei Banatului Montan. „Sărbătorirea anuală a Zilei Banatului Montan poate fi marcată de autoritățile publice, autoritățile administrației publice centrale și locale, de instituțiile publice de cultură din țară și străinătate, precum și de organizațiile aparținând minorităților naționale, prin organizarea unor acțiuni și evenimente cu caracter cultural, educativ și artistic”, prevede actul normativ, inițiat de 24 de deputați și senatori, majoritatea de la PSD.

De asemenea, autoritățile publice și autoritățile administrației publice centrale și locale, serviciile publice deconcentrate, precum și organizațiile aparținând minorităților naționale vor putea sprijini material sau logistic organizarea și desfășurarea acțiunilor și evenimentelor pentru această zi în limita alocărilor bugetare aprobate.

Până și Guvernul cere o zi specială

Pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților este și un proiect de lege pentru instituirea Zilei Naționale a Libertății Religioase și a contribuției cultelor la viața societății. Inițiator este Guvernul, iar proiectul de lege e deja trecut de Senat. 16 mai ar urma să fie ziua în care se celebrează diversitatea și libertatea religioasă

Recomandări

Cele două Românii. Nicușor Dan, făcut președinte de mediul urban. Orașele și județele unde și-a zdrobit contracandidatul ANALIZĂ

Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for, un proiect inițiat de senatorii AUR privind instituirea anului 2025 ca „Anul Centenar al Rezervistului Militar”. Potrivit expunerii de motive, prin acest demers legislativ se urmărește „finalizarea demersurilor legislative pentru creșterea și întinerirea rezervei operaționale, eliminarea discriminărilor și inechităților în domeniul pensiilor militare de stat, precum și conjugarea acțiunii instituțiilor din Sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, a autorităților administrației centrale locale, organizațiilor nonguvernamentale pentru îmbunătățirea imaginii rolului rezervistului militar în societatea românească”.

128 de deputați și senatori, majoritatea din PSD, vor ca 2025 să fie „Anul Cultural Mihai Eminescu”. Proiectul de lege este adoptat de Senat în luna martie, iar acum e trimis pentru avize și raport la comisiile de specialitate. De altfel, de la Comisia de învățământ și Comisia de drepturile omului au și venit avize pozitive. Sunt șanse ca proiectul să fie aprobat la jumătatea anului, așa că valabilitatea lui va fi doar de câteva luni.

Guvernul, în punctul de vedere trimis Parlamentului, a precizat că rămâne la latitudinea legiuitorului oportunitatea adoptării sau nu, însă a avut și unele avertismente. „Referitor la soluția normativă preconizată la art.2 alin.(2) din inițiativa legislativă, semnalăm că măsurile propuse pot determina anumite efecte financiare prin organizarea acestor evenimente de către entitățile juridice implicate” arată Guvernul. Pe scurt, efectul sunt noi cheltuieli din banii statului.

Recomandări

Kremlinul anunță că Vladimir Putin și Donald Trump vor vorbi la telefon diseară

2025, anul multor personalități și instituții

Executivul mai arată subtil că 2025 a ajuns să fie declarat și: „Anul Cardinalului (n.r. – nu Cardinalului) Iuliu Hossu”, „Anul Național al Copilului” și „Anul Centenar al Patriarhiei Române”.

Deja adoptat de Senat la finalul lunii martie, iar acum la comisiile de specialitate din Camera Deputaților este proiectul de lege privind instituirea anului 2025 ca „Anul cultural George Enescu”, cu un singur inițiator, deputatul Adrian Cozma. Bineînțeles că prin această inițiativă e creat cadrul legal pentru ca autoritățile centrale și locale să poată finanța evenimente „culturale, artistice sau educaționale dedicate celebrării vieții și operei” lui George Enescu.

Pata de pe obrazul guvernanților și parlamentarilor

În timp ce toate aceste partide și aleși vin cu proiecte de lege care nu fac vreo reformă majoră, Coaliția formată din PSD, PNL și UDMR a depășit cu un an și nouă luni termenul până la care ar fi trebuit să vină cu o nouă a salarizării unitare. Puterea nu a adus în spațiul public nici măcar un draft referitor la această reformă importantă din PNRR.

De altfel, întreg PNRR-ul este un fiasco. În urmă cu o lună Libertatea scris faptul că jumătate dintre țintele și jaloanele pentru trimestrele din 2023 sunt încă nerealizate. Mai mult, Guvernul României încă bâjbâie la ultimele clarificări din cererea de plată numărul trei (depusă pe 15 decembrie 2023), care va fi plătită de Comisia Europeană doar parțial, din cauza mai multor obiective problematice.  

Urmărește-ne pe Google News