Pulverizarea străzilor cu dezinfectant este inutilă și poate fi chiar periculoasă. Iar ca risipă, e ca și cum am arunca bani în atmosferă

Problema este că acest raționament este greșit. Dezinfectarea străzilor și a altor locuri publice în aer liber este, în general, inutilă și o risipă completă de resurse publice. 

De exemplu, acest colaj ludic de 3 minute arată cum se dezinfectează străzi din întreaga lume, din Turcia până în Venezuela.

Avem și în România multe astfel de exemple. Libertatea a publicat anterior articole despre diverse operațiuni de dezinfecție în masă a străzilor, piețelor, spațiilor de joacă și a altor spații publice exterioare.

La începutul lui aprilie, Primăria municipiului Suceava a aruncat 116 tone de dezinfectant în cursul a două nopți peste străzile principale ale orașului. 

“Acționăm pentru sănătatea comunității pe toate planurile: de la dezinfectarea prin nebulizare a sălilor de clase, piețelor, instituțiilor publice și punctelor de asistență și prim-ajutor din sectorul 6, la spălarea străzilor cu soluții avizate, pe bază de clor activ și biocid” – dintr-un comunicat de presă al Primăriei Sectorului 6 București, condusă de Gabriel Mutu.

Recomandări

ANALIZĂ Scenariile pentru noul Guvern după suceala PSD în doar 16 ore

Cu toate acestea, asta nu înseamnă că pulverizarea străzilor cu înălbitor nu servește un scop. La fel ca în majoritatea chestiunilor care risipesc banii contribuabililor, această operațiune – fie ordonată din ignoranță, fie pentru capitalul politic – dă impresia că autoritățile fac de fapt ceva. La rândul său, publicul are sentimentul că sănătatea sa este ocrotită.

De ce dezinfectarea spațiilor publice în aer liber este o idee proastă

Deși dezinfectarea spațiilor exterioare din zonele urbane dens populate ar putea părea aproape o idee sensibilă, aceasta contravine complet științei transmiterii coronavirusului.

În primul rând, SARS-CoV-2 se răspândește prin contactul direct cu picăturile de fluid respiratoriu și aerosolii originari de la persoane infectate. O gazdă susceptibilă se poate îmbolnăvi de COVID-19 atunci când o persoană infectată aflată în imediata apropiere tușește, strănută sau chiar vorbește spre fața sa.

Atunci când picăturile care conțin material viral activ ne ating fața sau mâinile, virusul poate ajunge în interiorul corpului prin nas, gură sau ochi, infectând astfel gazda.

Modul secundar de transmisie se face prin suprafețe contaminate. S-ar putea să atingeți o bară de autobuz sau un clanță care a fost anterior contaminată cu fluid care conține virusul. Dacă apoi atingeți gura, nasul sau ochii, riscați să vă infectați.

Recomandări

Ce se ascunde în spatele deciziei PSD de a renunța la negocierile pentru formarea guvernului

Cu toate acestea, acest studiu a fost realizat în condiții de laborator controlate și nu surprinde întregul domeniu de condiții “din lumea reală”. Mai mult, studiul nu a evaluat riscul de infecție în urma contactului cu suprafețele menționate.

Deși este adevărat că noul coronavirus poate rămâne activ pe diverse suprafețe, cât de des atingeți trotuarul cu mâinile sau fața?  

Poate că o idee mai bună ar fi dezinfectarea suprafețelor atinse în mod obișnuit, cum ar fi butoanele de traversare de la trecerile de pietoni. Totuși, aceasta este, din nou, inutilă. De exemplu, dezinfectarea unei balustrade distruge orice urmă de virus din contactul anterior, dar procesul trebuie repetat data viitoare când o persoană infectată atinge suprafața.

Recomandări

De ce se grăbește Putin să elibereze Kurskul? Principalele câștiguri ale Ucrainei în ofensiva din Rusia și efectele lor, explicate de un analist militar

Pulverizarea atmosferei cu clor? O idee și mai proastă

Aerosolii sunt, în esență, particule suficient de mici încât să rămână suspendate în aer. Aerosolii pot transporta virusuri, care pot infecta gazdele sensibile atunci când sunt inhalați.

Pulverizarea dezinfectantului în aer poate reduce cantitatea de virus care este suspendat sub formă de aerosoli. Cu toate acestea, practica este extrem de ineficientă, deoarece picăturile de clor se dispersează rapid, căzând la sol. După ce dezinfectarea este completă, o persoană infectată ar putea merge prin aceeași zonă în orice moment, răspândind mai mulți aerosoli virali. Deci acesta este încă un efort inutil.

Doar pentru spectacol

Pulverizarea dezinfectantului în zonele urbane este extrem de ineficientă. Ba mai mult, astfel de practici introduc riscuri suplimentare pentru sănătatea publică, deoarece înălbitorii și alți dezinfectanți pot provoca efecte adverse atunci când sunt inhalați.

Înălbitorul poate arde pielea și ochii, motiv pentru care lucrătorii de salubritate care îl pulverizează poartă, de obicei, echipament de protecție. De asemenea, poate declanșa afecțiuni respiratorii în rândul celor care sunt deseori expuși la aceasta.

Pulverizarea străzilor orașului are mai mult de-a face cu impresia că autoritățile “fac și ele ceva” decât aplicarea unei politici de sănătate publică bazată pe dovezi științifice.

Realitatea este că singurul mijloc viabil de a ne proteja de virus este responsabilitatea personală. Acest lucru înseamnă să fii atent la distanțarea fizică de alte persoane atunci când ieși din casă, purtarea măștilor în public și spălarea impecabilă a mâinilor cu o soluție pe bază de alcool sau săpun cât mai des posibil.

LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie. 

Urmărește-ne pe Google News