Când corpul Liubovei Borniakova, în vârstă de 34 de ani, a fost găsit în ianuarie în locuinţa ei din oraşul Dnipro, din centrul Ucrainei, avea 75 de echimoze, potrivit raportului medicului legist. Soţul femeii, Iakov Borniakov, stătuse ascuns în apartamentul lor în cursul lunii precedente, după ce dezertase din armată, potrivit mătuşii victimei şi unui vecin. Bărbatul se îmbăta şi o bătuse în mod repetat pe soţie în cele două săptămâni dinaintea morţii ei, au declarat aceştia pentru Reuters.

„Pur şi simplu nu mai era nicio părticică pe ea care să fi rămas neatinsă”, a declarat Katerina Vedrenţeva, mătuşa. A ajuns în casa nepoatei la câteva ore după moartea acesteia, în noaptea de 8 ianuarie. „Braţele îi erau bătute, capul, picioarele, totul”, spune femeia.

Reuters nu a reuşit să ia legătura cu Iakov Borniakov, cu avocatul său sau cu familia sa pentru comentarii. Un purtător de cuvânt al poliţiei din Dnipro a declarat că o anchetă penală privind moartea Liubovei Borniakova este în curs de desfăşurare, dar a refuzat să ofere mai multe detalii.

O treime mai multe cazuri decât în pandemie

Cazurile de violenţă domestică în Ucraina au scăzut iniţial după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, deoarece milioane de oameni au fugit din calea luptelor. Dar, pe măsură ce familiile s-au întors în vechile lor case sau s-au reinstalat în altele noi, cazurile au crescut în acest an, potrivit unor date ale poliţiei naţionale analizate de Reuters.

În primele cinci luni ale acestui an, cazurile înregistrate au crescut cu 51% faţă de aceeaşi perioadă din 2022, arată datele. Ele au fost chiar cu peste o treime mai mari decât precedentul record din 2020, pe care experţii îl legaseră de lockdownul adus de pandemie.

Peste o duzină de oficiali şi experţi care lucrează în acest sector au declarat pentru Reuters că această creştere este rezultatul creşterii stresului, dificultăţilor economice, şomajului şi traumelor legate de conflict. În marea majoritate a cazurilor, victimele sunt femei, au precizat aceştia.

„(Creşterea) este din cauza tensiunii psihologice şi din cauza multor dificultăţi. Oamenii au pierdut totul”, a declarat comisarul ucrainean pentru politica de gen, Katerina Levcenko, într-un interviu acordat Reuters în luna mai.

Poliţia a înregistrat 349.355 de cazuri de violenţă domestică din ianuarie până în mai 2023, comparativ cu 231.244 în aceeaşi perioadă din 2022 şi 190.277 în primele cinci luni din 2021, arată datele.

Problema riscă să se agraveze

Majoritatea experţilor şi profesioniştilor în domeniu au declarat pentru Reuters că se tem că problema se va agrava pe măsură ce războiul persistă şi va dăinui mult timp după încheierea conflictului din cauza soldaţilor traumatizaţi care se întorc de pe front.

Dnipro a devenit un punct de tranzit pentru persoanele care fug din zonele ocupate şi de luptele din est şi sud.

După ce în septembrie a fost deschis acolo un centru de ajutorare pentru victimele violenţei domestice, administrat de guvern şi de Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), circa 800 de persoane, majoritatea femei, ceruseră sprijin până la jumătatea lunii mai. Din acest total, doar 35% au depus plângeri la poliţie, potrivit unui lucrător de la centru, ceea ce sugerează, aşa cum spun experţii şi profesioniştii din domeniu, că violenţa domestică ar putea fi mai răspândită decât indică datele poliţiei.

Psihologul Tetiana Pogorila, care lucrează la centru, a declarat că pentru persoanele strămutate la Dnipro din cauza războiului faptul că se află într-un loc necunoscut a făcut ca unele victime ale violenţei domestice să fie mai dependente de agresorii lor.

„Oamenii sosesc şi familia poate locuieşte împreună într-o singură cameră”, spune Pogorila. „Unii îşi găsesc de lucru, alţii nu şi astfel situaţia lor financiară se deteriorează. Adăugaţi acest lucru la situaţia globală a regiunii şi la anxietate. Acest lucru creşte stresul şi conflictul”, explică psihologul.

Resursele statului, direcționate către război

Resursele statului au fost, de asemenea, împuţinate de război.

Katerina Levcenko, comisarul pentru politica de gen, a declarat că unele adăposturi pentru femei au fost reamenajate pentru a găzdui refugiaţi, iar o parte din bugetul de stat alocat pentru violenţa domestică a fost redirecţionat către cheltuielile de apărare. Alocarea de fonduri a scăzut la 4,2 milioane de euro în acest an, de la aproximativ 10 milioane de euro în 2021, a arătat ea.

Iulia Usenko, şefa Departamentului pentru protecţia copiilor şi combaterea violenţei din cadrul Procuraturii Generale din Ucraina, a declarat că agenţiile de aplicare a legii au fost alertate cu privire la potenţialele probleme legate de trupele traumatizate care se întorc de pe front. În luna februarie, biroul a creat o unitate pentru a supraveghea procedurile judiciare privind violenţa domestică. Dar lipsa fondurilor îi îngrijorează pe lucrătorii din domeniul serviciilor sociale.

„Ne aşteptăm la o rată foarte mare de violenţă”, a declarat Lilia Kalitiuk, director al centrului de servicii sociale din Dnipro, care administrează un adăpost pentru refugiaţi.

O poveste tristă

Iakov Borniakov a dezertat din armată în noiembrie, arată documentele analizate de Reuters. S-a întors la Dnipro, a început să bea şi să-şi bată soţia, care a încetat să mai iasă din casă, potrivit vecinei ei, Olga Dmitricenko.

În zilele dinaintea morţii sale, Borniakova plănuia să plece la Liov, un oraş din vestul Ucrainei, dar „nu a reuşit”, a spus Dmitricenko: „I-am spus: Pleacă! Pleacă!”, povesteşte vecina.

Cei trei copii ai femeii locuiesc acum cu verişoara ei, la mică distanţă cu maşina de mormântul ei din Dnipro.

Iniţial, poliţia a închis ancheta privind moartea Borniakovei după ce experţii medicali au concluzionat că aceasta a murit din cauza unei insuficienţe cardiace, potrivit unui raport al poliţiei văzut de Reuters şi datat 27 ianuarie 2023. Avocatul familiei, Iulia Seheda, a făcut apel cu succes la această decizie, susţinând că atacul de cord a fost indus de bătăile intense. Un document judiciar datat 28 martie arată că ancheta penală privind moartea Borniakovei a fost redeschisă.

Prejudecăți persistente

„Dacă putem obţine cel puţin o acuzaţie de violenţă domestică, va fi o victorie”, a declarat Seheda, adăugând că în rândul unor judecători şi agenţi de poliţie există încă opinia că violenţa domestică este o chestiune privată care trebuie rezolvată în cuplu.

O condamnare pentru violenţă domestică atrage după sine o pedeapsă maximă de doar doi ani de închisoare în conformitate cu legislaţia ucraineană. mulţi dintre infractori sunt amendaţi cu sume cuprinse între 170 şi 340 de hrivne (5-10 dolari) sau primesc o pedeapsă pentru muncă în folosul comunităţii.

Levcenko, comisarul guvernamental, a declarat că sistemul poliţienesc şi judiciar a fost reformat din 2015, astfel încât violenţa domestică să fie tratată ca o infracţiune şi au fost create servicii dedicate de aplicare a legii.

Ea spune că această creştere a cazurilor de violenţă domestică înregistrate reflectă parţial faptul că poliţia acordă mai multă atenţie acestei probleme.

Dmitricenko, vecina Liubovei, a declarat că femeia nu a depus niciodată o plângere oficială împotriva soţului ei şi nu a deschis uşa poliţiei atunci când Dmitricenko i-a sunat pe poliţişti, în noiembrie, ca să intervină. 

Familia încearcă în prezent să şteargă numele soţului ei de pe piatra funerară şi să îl înlocuiască cu numele de fată. „Numele ei este Liubova Pilipenko”, a declarat mătuşa Vedrenţeva, într-o vizită recentă la cimitir.

 
 

Urmărește-ne pe Google News