Pușcăriașii care evadează sunt, în general, «găinari» aflați la un pas de libertate |Liberi 48 de ore, după gratii încă trei ani

Evadaţii sunt, de regulă, “găinari” care în final se aleg cu trei ani de închisoare în plus, când, în mod normal, ar fi putut fi puşi în libertate în următoarele luni. Fugarii români din ultimii ani nu au nimic din geniul şi minuţiozitatea unor eroi de genul Contelui de Monte Cristo din romanul lui Alexandre Dumas sau cu personajul Andy Dufresne din “Închisoarea îngerilor”, povestea lui Stephen King după care s-a făcut celebrul film.

Deţinuţii români sunt la coada clasamentului european privind numărul evadărilor reuşite – iar acest ultim loc este, de fapt, o notă bună pentru ţara noastră.

Între patru şi zece evadări este media anuală în România, de două ori mai puţin faţă de media europeană, conform unor rapoarte APADORCH şi ale datelor oferite de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).

Reprezentanţii ANP ne-au precizat că fugarii nu sunt niciodată infractori periculoşi, ci sunt condamnaţi aflaţi în ultimele şase luni de pedeapsă. Pentru că au dat dovadă de bună purtare, sunt scoşi la muncă în afara zidurilor. În momentul în care gardienii nu sunt atenţi, ei o zbughesc prin culturile agricole şi sunt prinşi în cel mult 48 de ore.

După ce sunt capturaţi, evadaţii primesc un plus de pedeapsă între şase luni şi trei ani, conform prevederilor Codului Penal. Aşa că în loc să fie liberi în şase luni, pentru două zile de fugă, mai primesc trei ani de puşcărie.

Recomandări

Adina Buzatu joacă la prescripție în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de 3 milioane de euro. Cum a tergiversat procesul

Fug de frica unor pedepse mari

A doua categoria de fugari este reprezentantă de arestaţii preventiv care de frica unei condamnări aleg să evadeze. Din această categorie face parte şi un bărbat de 45 de ani din Covasna, care a reuşit să scape, duminică după-amiază, de poliţişti în timp ce era în custodia Inspectoratului Judeţean de Poliţie din Cluj. Bărbatul este acuzat de furturi din locuinţe. Poliţiştii clujeni nu au reuşit să-l prindă până aseară, la închiderea ediţiei noastre, deşi orice automobil şi tren era verificat la ieşirea din judeţ. Evadatul are 1,75 de metri înălţime, părul negru şi ochii căprui, iar în momentul evadării purta un tricou de culoare închisă şi blugi.

Două evadări deosebite

Ultima evadare bine organizată a avut loc în anul 2000, din Penitenciarul Colibaşi, judeţul Argeş. Şase deţinuţi din celula 402 au ieşit noaptea în afara puşcăriei printr-un tunel săpat pe sub zidurile împrejmuitoare chiar de ei, cu lame de ras. Tot cu lamele au tăiat şi gratiile din temniţă. Au pus în paturi momâi din lenjerie şi haine, ca să se creadă că dorm, însă au fost prinşi după câteva zile.

Tot de după gratii, de această din arestul preventiv al Secţiei 19 din Capitală, doi cercetaţi au reuşit să iasă, în luna martie a acestui an, cu ajutorul unei agrafe cu care au deschis lacătul unei curţi interioare unde erau scoşi la plimbare. După patru zile au fost prinşi amândoi.

Urmărește-ne pe Google News

Ați sesizat o eroare într-un articol din Libertatea? Ne puteți scrie pe adresa de email eroare@libertatea.ro