Florin Geanopol, un bărbat acum în vârstă de 51 de ani, din Vatra Dornei, a fost mereu un suflet sensibil. De fapt, de aceea a şi ajuns după gratii – şi-a găsit iubita împreună cu cel mai bun prieten al lui, iar inima i-a fost frântă. Judecătorii au spus însă că ar fi dublă crimă sau “omor deosebit de grav”, aşa că a stat după gratii din 1996 până în 2012. Ca să-i treacă mai uşor cei 16 ani, s-a apucat să scrie şi şi-a pus pe hârtie toate gândurile, în versuri. Aşa se face că a ajuns să aibă o poezie de şase kilograme, 1.500 de pagini şi 27.000 de strofe, care, cel mai probabil, este cea mai lungă din lume.
A scris despre tată şi despre corupţi
“Am scris câteva strofe şi despre fiica mea şi tatăl meu, dar şi despre moartea lui Michael Jackson. Am făcut referire şi la corupţia din justiţie. Nu îmi fac ciorne înainte, ci totul vine de la sine”, povestea Florin Geanopol, de-spre “Scrisoarea umanităţii”, pe care a creat-o în Penitenciarul Iaşi. Cu toate acestea, opera i-a dedicat-o lui Mihai Eminescu şi a fost la un pas să fie omologată şi de Cartea Recordurilor, dar nu au mai ajuns reprezentanţii în România. După ce a fost lăsat în libertate la finele anului 2012, Florin Geanopol s-a apucat de vândut sucuri, apă şi bere prin trenurile ce se deplasează pe ruta Iaşi – Timişoara, dar se pare că perioada petrecută după gratii nu l-a făcut să aibă mai multă teamă de lege. El are acum două dosare penale şi riscă să ajungă din nou după gratii, pentru că a furat bagajul unei femei aflate în tren şi că a ameninţat un judecător, astfel că poezia sa ar putea continua cu noi strofe.
“Tată îmi cer iertare!
Pentru că te-am supărat
Fiind într-un necaz mare….
Nu m-am autocontrolat!

N-am ştiut a preţui
Ale tale sacrificii
Şi regret cât oi trăi
Că ţi-am creat prejudicii.”

Urmărește-ne pe Google News