ComenteazăCutremuratoare. Asa au fost descrise povestile copiilor disparuti si apoi gasiti fara viata, victime ale unor indivizi fara scrupule. Asa le-am auzit la televizor sau le-am citit in ziare. Ne-au impresionat, ne-au smuls, poate, cateva lacrimi de compasiune pentru mamele si tatii care nu se mai puteau opri din plans in fata camerelor de luat vederi. Cel mai probabil ne-am spus, fiecare dintre noi, privind cu drag la propriii copii, “bine ca nu mi s-a intamplat mie, Dumnezeu m-a crutat de asa o nenorocire”. Si am trecut la urmatoarea stire. Pentru parintii care si-au ingropat copiii inainte de vreme, nu exista insa “urmatoarea stire”.
“Esti mama? Crezi ca fiul tau, fiica ta se afla in siguranta acasa, pe strada, in parc, la scoala? Daca tu crezi ca pericolul exista, spune „stop infractorilor” si fii alaturi de noi cand cerem Ministerului Justitiei, Guvernului si presedintelui Romaniei sa revizuiasca statutul si drepturile violatorilor si ucigasilor!” Asa incepe apelul unor mame ai caror copii au fost agresati, violati, sechestrati sau ucisi.
Pentru ca vor sa treaca mai departe, pentru ca vor sa se “vindece” fara sa uite, pentru ca vor ca moartea copiilor lor sa nu fie fara rost, acestea au initiat o campanie de strangere de semnaturi in speranta ca vor reusi sa inaspreasca pedepsele pentru cei care atenteaza la viata, integritatea corporala sau pudoarea copiilor lor, pana la detentia pe viata.
Larisa Chelaru, Andreea Dodan, Dan Paul Norocea. Poate ca nu am fi aflat niciodata cine sunt, daca numele lor nu ar fi fost legate de tot atatea disparitii misterioase, urmate de cautari pline de sperante si incheiate cu descoperiri macabre. Violati, batuti, ucisi. Chipul lor senin nu le mai zambeste acum parintilor decat din fotografii.
“Ati vazut ce copil frumos aveam?” ne intreaba, cu gandul la singurul ei copil, Elena Norocea. Din fotografie ne priveste un pusti de 16 ani, vesel, increzator in viitorul lui. “Cand era mic, ma intreba: „mami, ma lasi sa ma fac vedeta?”” Dani Norocea nu a mai apucat “sa se faca vedeta”, pentru ca destinul lui a fost curmat violent, la mijlocul lunii septembrie, anul trecut. Ucigasul lui Dani, Marius Dobrici, de 22 de ani, a recunoscut ca l-a omorat pe prietenul sau “din invidie”, pentru ca acesta din urma provenea dintr-o familie buna, invata bine si avea o educatie aleasa.
Pentru ucigas, “omor din invidie”. Pentru procurori, “omor calificat, cu premeditare”. Pentru familia victimei, “durerea de a fi supravietuit mortii copilului lor”. Timp de noua zile, dupa disparitia lui Dani, criminalul a fost mereu alaturi de familia victimei. A participat la priveghi si la inmormantare. A plans alaturi de parintii si de prietenii lui Dan Norocea, fiul preotului din Brosteni, Vrancea. Acelasi lucru l-au facut ucigasul Larisei Chelaru din Lunca Cetatuii, Iasi, si cel care a violat-o si apoi a omorat-o pe Andreea Dodan din Plopeni, Constanta.
“Baiatul ala a venit sa ne colinde de Craciun”, isi aminteste Constantin Chelaru, tatal Larisei. “E vecin cu noi. Il stiu de cand era mic. Daca mama lui, care stia ca a mai violat doi baieti din cartier, mi-ar fi spus ceva, poate ca nu s-ar fi intamplat nenorocirea asta”. In Lunca Cetatuii, oamenii au reactionat imediat.
Au strans semnaturi. Vor capul celui care a pus punct vietii unui copil nevinovat. “Toti cei de aici au fost alaturi de noi. Ucigasul fetei mele este minor. Chiar daca primeste pedeapsa maxima, poate sa iasa din inchisoare dupa mai putin de zece ani. Ce-o sa faca atunci? O sa violeze si o sa omoare alti copii? Ce trebuie sa se intample ca sa nu mai vedem asemenea nenorociri? Poate cand un parlamentar o sa-si gaseasca copilul mort in gunoi, asa cum am gasit-o eu pe Larisa, o sa se schimbe ceva”, a adaugat cu glasul inecat de lacrimi Constantin Chelaru.
In prezent, Codul Pe-nal prevede, pentru viol, pedeapsa cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani, pentru omor calificat, pedeapsa cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani, iar pentru omor deosebit de grav, detentie pe viata sau inchisoare de la 15 la 25 de ani.
“Pedepse minore”, spun initiatorii campaniei, “comparativ cu suferintele majore, de ordin sentimental si moral, ale victimelor, parintilor si copiilor. De aceea propunem ca acesti infractori periculosi sa fie pedepsiti cu detentie pe viata, interzicerea unor drepturi si fara drept de amnistie. Sa ierti poate fi o atitudine. Sa nu te razbuni poate fi o alta atitudine. Dar sa nu uiti este obligatoriu. Pentru ca, daca uiti, risti sa lasi raul din lume sa se repete”. Mamele ai caror copii au fost violati si ucisi vor sa stopeze acest flagel. Pentru ca lacrimile din ochi au ajuns lacrimi in inima.
Cine sunt victimele?
Andreea Dodan, in varsta de 5 ani, a disparut din satul Plopeni, judetul Constanta, pe 1 august 2005. Dupa aproape jumatate de an, timp in care fetita a fost cautata inclusiv cu elicopterul pe la frontierele tarii, corpul ei neinsufletit a fost gasit ingropat in curtea unui tanar care locuia vizavi de casa familiei Dodan. Tanarul de 25 de ani a marturisit ca a omorat-o si apoi a violat-o pe micuta. El participase in tot acest timp la cautarea Andreei si incercase sa aline suferinta parintilor.
Dan Paul Norocea, fiul in varsta de 16 ani al preotului din satul Pitulusa, comuna Brosteni, judetul Vrancea, a plecat din apartamentul familiei de la Focsani in seara de 17 septembrie 2005. A fost gasit de vacarul din Brosteni, noua zile mai tarziu, pe malul raului Milcov, sub o gramada de pamant si bolovani. Ucigasul sau, Marius Dobrici, l-a lovit cu un cutit in zona abdomenului si a pieptului, l-a dezbracat de haine si i-a improvizat un “mormant” pe malul apei.
Larisa Chelaru avea 8 ani cand a disparut de la domiciliul familiei din Lunca Cetatuii, Iasi. Politistii au avut nevoie de mai mult de doua luni pentru a descoperi cadavrul fetitei, in tomberonul din fata blocului in care locuia familia Chelaru. Sechestrata, violata si mai apoi ucisa de un vecin in varsta de 17 ani, se pare ca Larisa fusese tinuta in tot acest timp intr-o cutie de carton, in subsolul blocului. Cercetarile continua in acest caz. Anchetatorii analizeaza posibilitatea ca ucigasul sa fi avut un complice.
„Varianta mai simpla ar fi sa se adreseze unui senator sau deputat”
Initiativa legislativa este prevazuta in Constitutia Romaniei la articolul 74, alineatul 1. Astfel, initiatorii acestei campanii trebuie sa stranga semnaturi de la 100.000 de cetateni cu drept de vot, provenind din cel putin un sfert din judetele tarii, cu cel putin 5.000 de semnaturi inregistrate in fiecare din aceste judete. Cu lista de semnaturi si cu proiectul de lege, initiatorii trebuie sa se prezinte la secretariatul Parlamentului, care urmeaza sa inscrie propunerea pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate. Daca proiectul este avizat, el intra in plen, pentru a fi aprobat.
“Mult mai simplu, in acest caz, ar fi ca initiatorii campaniei sa se adreseze unui senator sau deputat, care sa prezinte propunerea colegilor sai din Parlament”, ne-a spus avocatul Valentin Peta. “Este un subiect de interes general, opinia publica a fost deja alertata prin intermediul presei, asa ca initiativa ar avea sanse mari sa fie luata in discutie. Nu am cunostinta de existenta unui precedent in acest sens, pentru modificarea Codului Penal, dar presiunea presei si a cetatenilor poate fi importanta in acest caz”, a adaugat Valentin Peta.