Pușculița electorală de 13 miliarde de euro a Guvernului, folosită fără discernământ. Cristian Pîrvulescu: „Suntem pe un drum ce merge spre prăpastie”

Experții consultați de Libertatea spun însă că alocarea este netransparentă și fără control parlamentar și în același timp nici ținta de deficit nu a fost atinsă, anul acesta, România fiind mai aproape de a atinge un deficit de 8% din Produsul Intern Brut (PIB) decât nivelul asumat de 5%.

Guvernarea prin fondul de rezervă

Suma alocată de Executiv în perioada octombrie 2023 – octombrie 2024 din fondul de rezervă e o sumă de două ori mai mare decât cea alocată de toate guvernele de la intrarea României în Uniunea Europeană până în 2023, conform Europei Libere.

Profesori de economie și politologie spun că alocările se fac discreționar, iar acum principala cauză o constituie motivarea primarilor înainte de alegeri.

Excepția perpetuă

Bogdan Glăvan, profesor de economie la Universitatea Româno-Americană, spune că fondul de rezervă este pentru situații excepționale, când sunt depășite alocările bugetare. Spre exemplu, atunci când sunt inundații sau trebuie repatriați cetățeni din diverse colțuri ale planetei.

„Dar în ultimii doi ani s-au dat bani prin fondul de rezervă bugetară cât în toți anii. Pentru că se dau discreționar. Pe principiul ăsta nu mai trebuie să avem o lege a bugetului. Anul acesta este o situație comparabilă cu cea din pandemie din punctul de vedere al deficitului, dar diferența este că acum nu e o situație excepțională ca atunci. Este interesul de a obține voturi”, susține Glăvan.

Recomandări

„Regizorul morţii”: Povestea lui Sergiu Bahaian, afaceristul care a comandat uciderea a trei oameni. Doi dintre ei au fost îngropaţi de vii

Fără transparență și fără control

Același lucru îl susține și politologul Cristian Pîrvulescu, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul SNSPA.

„Este o tactică pe care am observat-o de doi ani, astfel încât fondul să poată eluda o serie de proceduri de transparență și control. Nu cunoaștem mecanismul bugetar prin care se dau banii. Știm de ce se dau: pentru că primarii sunt din partidele care trebuie”, spune acesta.

„A venit momentul decontării”

Glăvan avertizează însă asupra riscurilor economice, în timp ce Pîrvulescu, asupra celor societale.

„Inflația din ultimii ani a fost pusă la cale pentru a reduce deficitul, prin majorarea prețului energiei și taxele aplicate în domeniu. Însă în 2024 am văzut realitatea. Când inflația scade, vezi cum e cu adevărat bugetul”, explică Glăvan.

Mai departe, inflația a redus puterea de cumpărare, în special la pensionari și salariați. Iar acest lucru nu era sustenabil. „Fie că aveam sau nu alegeri, tot trebuiau mărite. Poate nu cât a dat Guvernul, dar tot trebuia. Guvernul doar a cumpărat timp în 2022, acum a venit momentul decontării”, mai spune acesta.

Reducerea deficitului pe 7 ani

Guvernul negociază cu Comisia Europeană reducerea deficitului într-o perioadă de 7 ani, pentru a evita o majorare a taxelor anul viitor și intrarea în recesiune.

Recomandări

Amir Rrahmani e fotbalistul care a pornit scandalul în meciul România – Kosovo și și-a convins colegii să iasă de pe teren: „Arbitrul nu a vrut să asculte”

„Este limpede că e foarte greu să se facă reforme. Doar că problema nu e a Ursulei von der Leyen (șefa Comisiei Europene – n.r.), ci a noastră. Singurul lucru pe care nu-l poți stăpâni sunt legile economiei. Iar legile economiei sunt implacabile, nu va conta că ne-a mângâiat Comisia”, spune economistul.

Taxele vor acutiza problema

Acesta arată că după alegeri, Guvernul va fi forțat să majoreze o serie de taxe, ceea ce va adânci și mai mult problemele.

„După ce trec alegerile vor inventa ceva, așa cum au inventat alibiul Putin la scumpirea energiei în 2022. Dacă piața nu funcționează așa cum spune ministrul Burduja în scrisoarea către UE, de ce ai făcut plafonare la un preț dublu? Acum vor încearca un nou alibi. Acum vor justifica prin faptul că avem prea multe investiții, de aceea avem nevoie de majorări de taxe, pentru a termina investițiile. Sau că alții au negociat PNRR, respectiv Cristian Ghinea și Florin Cîțu”, arată profesorul de economie.

După terminarea PNRR, economia va face implozie

Acesta spune că odată cu terminarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în 2026, economia românească va face implozie, deoarece banii europeni vor dispărea.

„Avem zeci de firme de IT ce fac digitalizare pentru stat și avem zeci de mii de oameni pe șantiere la autostrăzile construite prin PNRR. Noi trăim cu eroarea că economia e pe un traseu bun. Avem cicluri ale erorilor. România va fi în situația Greciei!”
Bogdan Glăvan

Recomandări

Bărbat achitat definitiv după ce a filmat trei femei în toaleta unei clinici medicale din București. Judecători: dreptul la viață privată nu e protejat în WC-uri publice

Partidele extremiste vor fi marii beneficiari ai frământărilor

Cristian Pîrvulescu este de părere că aceste cheltuieli mari din fondul de rezervă vor crea alte probleme.

„Suma este legată de anul electoral și de acoperirea deficitului. Nu s-au mai făcut așa multe revizuiri bugetare (rectificări – n.r.). Și chiar și așa, tot ne apropiem de 8% din PIB ca deficit bugetar”, conform politologului.

Acesta spune că partidele extremiste vor beneficia de problemele ivite.

„Dezastrul care se prefigurează anul acesta ne va împinge pe marginea prăpastiei anul viitor, ceea ce o să ne facă alte probleme. Nu doar bugetare, ci și societale, pentru că partidele extremiste se apropie de 30% și vor beneficia din plin de frământările de anul viitor”, avertizează Pîrvulescu.

„Suntem pe un drum ce merge spre prăpastie, iar mașina nu mai are frâne”
Cristian Pîrvulescu

Argumentele sale sunt faptul că creșterea economică a României este dintre cele mai mici din UE și că țara noastră nu va reuși reducerea deficitului în 7 ani, așa cum își propune, din cauză că problemele României sunt structurale.

Reforme ce trebuie făcute

România are mai multe probleme de rezolvat prin PNRR, cele mai importante fiind guvernarea companiilor de stat, pensiile speciale, reforma bugetară și eliminarea facilităților fiscale pentru companii și categorii de populație.

Concomitent, mediul de afaceri solicită o reformă administrativă, pentru reducerea numărului de localități și a posturilor bugetare cu aparatul de funcționari.

Urmărește-ne pe Google News