De curând, sălile de fitness și-au redeschis porțile după aproape trei luni de carantină, timp în care cei mai mulți dintre noi ne-am neglijat corpul. Lucrurile nu mai sunt deloc la fel ca înainte, totuși, iar pandemia nu a plecat nicăieri. Doar luase o pauză.

Coronavirusul se transmite preponderent prin contactul direct cu fluidele respiratorii ale persoanelor infectate sau prin aerosoli cu material viral (particule minuscule suspendate în aerul expirat de persoane potențial infectate). 

În interior, aceste particule pot sta suspendate în aer mult mai mult timp decât afară, după ce au fost expirate de o persoană infectată. Un studiu publicat de cercetătorii de la Universitatea Hokkaido, din Japonia, a concluzionat că riscul de infecție este de 19 ori mai mare înăuntru decât în aer liber. Acesta este și unul dintre motivele pentru care autoritățile române nu permit accesul în interiorul spațiilor publice fără mască.

Pentru a accesa spațiile comune ale sălilor de fitness, cum ar fi recepția, masca este obligatorie. Însă purtarea măștii nu este obligatorie în timpul perioadei de activitate fizică intensă.

Dar ținând cont de ce știm până acum despre cum se transmite COVID-19, sălile de fitness sunt propice pentru răspândirea virusului din cauza densității ridicate de oameni care gâfâie intens în urma efortului fizic – totul între patru pereți.

Alternativa ar fi exerciţiul fizic afară în parc sau în alte spații publice, ori acasă. Calitatea antrenamentelor poate suferi totuși, de aceea mulți sunt dispuși să riște o posibilă infectare prin revenirea la sălile de fitness.

Mai există totuși o alternativă – una care poate părea foarte ciudată sau chiar caraghioasă – purtatul măștii în cursul antrenamentelor.

Pentru unii, sănătatea este mult mai importantă decât privirile celor din jur. Dar, chiar și așa, masca ar putea fi o idee proastă, întrucât poate cauza probleme respiratorii sau chiar înlesni transmiterea virală în acest context. 

Ce se întâmplă când depui efort fizic intens cu o mască pe față

Evident, purtarea unei măști în timpul efectuării un exercițiu intens este incomodă. Problema reală este că, de asemenea, poate fi destul de periculos pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sau respiratorii.

Masca restricționează cantitatea de aer care ajunge în plămâni, depinzând de grosimea materialului măștii. Dar, practic, toate măștile vor provoca o oarecare reducere a oxigenului disponibil, pe care corpul îl poate utiliza pentru a transforma glucoza în energie.

Aceasta implică faptul că purtarea măștilor afectează în mod semnificativ calitatea antrenamentului. Avantajul este că sunteți mai feriți de posibile infectări cu coronavirus prin aerosoli. Acest risc se referă în special la sălile de sport, unde sunt eliberați mult mai mulți aerosoli și rămân în aer mai mult timp, din cauza spațiului interior.

Cei cu afecțiuni respiratorii sau cardiovasculare ar face mai bine să facă sport acasă. Aceste afecțiuni includ astmul, tulburările pulmonare obstructive cronice (BPOC), bronșita, fibroza chistică, fibroza pulmonară și cele care afectează inima sau plămânii.

De asemenea, cei care nu s-au antrenat de mult timp – ceea ce ar putea însemna majoritatea persoanelor care au fost închise în casă până de curând – ar trebui să fie foarte atenți la modul în care reacționează corpul lor. 

Menținerea antrenamentelor la intensitate scăzută până la moderată este recomandată în timp ce purtăm o mască, a declarat pentru CNET Scott McAfee, kinetoterapeut și specialist ortopedic la MovementX.

McAfee adaugă că oamenii care depun efort fizic cu masca pe față trebuie să fie atenți la orice semne de amețeală sau leșin. Acestea sunt semne clare că ar trebui să reduceți intensitatea exercițiului sau să vă opriți complet, pentru odihnă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS): Nu purtați mască în timp ce faceți sport

După ce a creat confuzie la începutul pandemiei, OMS în cele din urmă a declarat că susține purtarea măștilor de față în public, dar nu și când depunem efort fizic intens. 

OMS spune că masca poate cauza probleme respiratorii. Mai mult, sudoarea poate uda masca, blocând respirația normală și mai mult și încurajând proliferarea microorganismelor. O mască udă este mult mai puțin eficientă în a opri virusurile. 

Purtatul măștii în timpul exercițiului fizic intens e echivalent cu a face sport pe vârf de munte

Problema cu măștile este că acestea restricționează fluxul de aer care intră în plămâni, cât și fluxul de monoxid de carbon pe care îl expirăm. 

Când facem exerciții fizice, mușchii produc acid lactic, care este transformat în dioxid de carbon și apoi este expirat. Măștile de față pot captura o parte din acel dioxid de carbon, pe care îl respirați ulterior, reducând temporar funcțiile cognitive și crescând rata de respirație.

Potrivit lui Lindsay Bottoms, șeful adjunct al Centrului de cercetare în psihologie și știința sportului de la Universitatea Hertfordshire din Marea Britanie, mai puțin oxigen în aerul reciclat este echivalent cu exercițiile fizice la altitudini mai mari. Pentru unele persoane, acest lucru poate fi extrem de periculos.

Cercetătoarea menționează cazurile a doi băieți adolescenți chinezi care au murit la o săptămână distanța între ei, după ce au efectuat examene obligatorii de educație fizică în timp ce purtau măști de față. Deși nu există dovezi directe care să sugereze că fluxul de aer restricționat cauzat de măști i-a ucis pe cei doi băieți, este totuși o posibilitate plauzibilă.

Pentru a înțelege modul în care măștile de față modifică aportul de oxigen și eliberarea de dioxid de carbon, Bottoms a purtat un kit complet de scrimă în timp ce a alergat pe o bandă la 10 km/h, timp de trei minute. A alergat în două ședințe, una cu o mască de față sub casca de scrimă, iar cealaltă doar cu masca de scrimă. Concentrația gazelor a fost măsurată folosind un analizor portabil de gaze.

În timp ce purta doar cu masca de scrimă, Bottoms a înregistrat o concentrație de oxigen de 19,5%, ceea ce este echivalent cu cel la 600 de metri deasupra nivelului mării.

În timp ce purta masca de pânza, nivelul de oxigen a scăzut la 17%, ce corespunde altitudinii de 1.500 de metri.

“Orice scădere suplimentară a concentrației de oxigen – prin exercițiu fizic mai lung sau mai greu – ar avea un efect mare asupra răspunsurilor fiziologice la exerciții fizice, provocând simptome cum ar fi amețeli sau dureri de cap”, a scris cercetătoarea într-un articol recent pentru The Conversation.

În ceea ce privește aportul de CO2, Bottoms a măsurat că respiră aer cu 1% dioxid de carbon doar cu masca de scrimă. Concentrația gazului a sărit la 3% cu masca textilă pe față.

Expunerea prelungită la o concentrație ridicată de CO2 poate fi periculoasă pentru unii oameni, motiv pentru care studiul a solicitat cercetări urgente care ar putea determina cât de sigur este exercițiul fizic cu diverse măști de față.


LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

Urmărește-ne pe Google News