Putem să ne îmbolnăvim doar citind știrile înfricoșătoare despre pandemia de COVID-19? Ce înseamnă „efectul nocebo” 

Toată lumea a auzit de efectul placebo – ideea cum că creierul poate convinge corpul că un tratament fals poate funcționa. Un placebo este o substanță inactivă fără efecte medicale reale, cum ar fi o apă sterilă, o soluție salină sau o pastilă cu zahăr.

Cu cât o persoană se așteaptă ca un tratament să funcționeze, cu atât e mai probabil să afișeze un răspuns placebo. 

Studiile clinice prin care se documentează eficienţa unui nou medicament, a unei noi terapii se desfăşoară prin împărţirea participanţilor în două grupe: una în care aceştia primesc noul medicament şi o alta, de control, în care participanţii la studiu primesc un placebo. De multe ori, însă, cei din grupa placebo raportează îmbunătățiri temporare în starea lor de sănătate.

Nocebo: geamănul malefic al placebo

Există și reversul placebo-ului, geamănul “malefic”: nocebo. Dacă pacienții care se simt mai bine după ce iau un placebo sunt “vindecați închipuiți”, cei expuși la nocebo pot fi considerați “bolnavi închipuiți”.

Efectele negative ale nocebo pot fi declanșate de o pastilă sau tratament fals, dar și de către o sugestie, observație verbală, video sau alte forme de diseminare a informației.

Recomandări

Cine este Alexandr Stoianoglo, rivalul Maiei Sandu. Soția lui a primit cadou un sfert dintr-o companie a fugarului pro-rus Veaceslav Platon, care face afaceri și în România

Un exemplu al reacției somatice din pricina nocebo-ului este sindromul turbinelor eoliene. În 2010, în spațiul media din Australia au apărut informații cum că turbinele eoliene generează unde de infrasunet care nu pot fi auzite, dar pot fi simțite în corp. 

În această perioadă a crescut numărul de cazuri de pacienți care raportau palpitații ale inimii, dureri de cap, greață, simptome ale așa-zisului sindrom al turbinelor eoliene. Cercetătorii au aflat destul de repede, totuși, că aceste plângeri erau concentrate în zonele cu un istoric de proteste anti-turbine de vânt. 

Participanții la studii care au fost alocați aleatoriu să urmărească știri înfricoșătoare despre pericolele turbinelor eoliene au raportat simptome mai severe și mai frecvente, chiar și în prezența unor unde infrasonice care erau total inofensive. Concluzia este că sindromul turbinelor eoliene este cauzat de dezinformare, și nu de turbinele eoliene în sine. 

Asemănător, un studiu a descoperit că persoanele care trăiesc în țări cu mai multe rezultate ale căutării Google despre efectele adverse la statine (medicamente care scad nivelul de colesterol din sânge) au mai multe șanse de a raporta intoleranța la statină. Autorii studiului au concluzionat că expunerea la informații online a contribuit la aceste efecte adverse.

Recomandări

Gafa grupării pro-ruse care a salvat referendumul din Republica Moldova

Pandemia informaţională şi nocebo-ul COVID-19

Deși efectul nocebo nu a fost încă studiat formal în contextul informațiilor alarmiste COVID-19, este de așteptat ca avalanșa de știri negative la ordinea zilei despre pandemie să genereze reacții biologice în corp. 

În unele cazuri, consecințele pot fi deosebit de grave prin accelerarea patologiei unor boli preexistente, ce poate duce chiar la deces prematur. 

Printre cei neinfectați, teama cauzată de experiența unui simptom ușor (poate de o răceală comună sau alergie) ar putea exacerba simptomele; chiar i-ar putea determina să meargă la spital, unde s-ar putea infecta cu virusul sau lua o altă boală. Izolarea socială impusă în multe țări, ce este asociată cu diverse afecțiuni medicale, ar putea agrava aceste efecte.

Știrile alarmiste COVID-19 pot genera sentimente de frică puternice, care activează răspunsul luptă sau fugă (fight-or-flight). Acest lucru duce, printre altele, la accelerarea ritmului cardiac și creșterea tensiunii arteriale. În unele cazuri, poate duce la aritmie (bătăi neregulate ale inimii) și chiar colaps vascular, când nu se furnizează destul sânge vaselor de sânge și acestea se prăbușesc literalmente.

Recomandări

Moștenirea lui Iohannis. Extinderea la infinit a conceptului de securitate națională