ComenteazăToată lumea a auzit de efectul placebo – ideea cum că creierul poate convinge corpul că un tratament fals poate funcționa. Un placebo este o substanță inactivă fără efecte medicale reale, cum ar fi o apă sterilă, o soluție salină sau o pastilă cu zahăr.
Cu cât o persoană se așteaptă ca un tratament să funcționeze, cu atât e mai probabil să afișeze un răspuns placebo.
Studiile clinice prin care se documentează eficienţa unui nou medicament, a unei noi terapii se desfăşoară prin împărţirea participanţilor în două grupe: una în care aceştia primesc noul medicament şi o alta, de control, în care participanţii la studiu primesc un placebo. De multe ori, însă, cei din grupa placebo raportează îmbunătățiri temporare în starea lor de sănătate.
Nocebo: geamănul malefic al placebo
Există și reversul placebo-ului, geamănul “malefic”: nocebo. Dacă pacienții care se simt mai bine după ce iau un placebo sunt “vindecați închipuiți”, cei expuși la nocebo pot fi considerați “bolnavi închipuiți”.
Efectele negative ale nocebo pot fi declanșate de o pastilă sau tratament fals, dar și de către o sugestie, observație verbală, video sau alte forme de diseminare a informației.
Un exemplu al reacției somatice din pricina nocebo-ului este sindromul turbinelor eoliene. În 2010, în spațiul media din Australia au apărut informații cum că turbinele eoliene generează unde de infrasunet care nu pot fi auzite, dar pot fi simțite în corp.
În această perioadă a crescut numărul de cazuri de pacienți care raportau palpitații ale inimii, dureri de cap, greață, simptome ale așa-zisului sindrom al turbinelor eoliene. Cercetătorii au aflat destul de repede, totuși, că aceste plângeri erau concentrate în zonele cu un istoric de proteste anti-turbine de vânt.
Participanții la studii care au fost alocați aleatoriu să urmărească știri înfricoșătoare despre pericolele turbinelor eoliene au raportat simptome mai severe și mai frecvente, chiar și în prezența unor unde infrasonice care erau total inofensive. Concluzia este că sindromul turbinelor eoliene este cauzat de dezinformare, și nu de turbinele eoliene în sine.
Asemănător, un studiu a descoperit că persoanele care trăiesc în țări cu mai multe rezultate ale căutării Google despre efectele adverse la statine (medicamente care scad nivelul de colesterol din sânge) au mai multe șanse de a raporta intoleranța la statină. Autorii studiului au concluzionat că expunerea la informații online a contribuit la aceste efecte adverse.
Pandemia informaţională şi nocebo-ul COVID-19
Deși efectul nocebo nu a fost încă studiat formal în contextul informațiilor alarmiste COVID-19, este de așteptat ca avalanșa de știri negative la ordinea zilei despre pandemie să genereze reacții biologice în corp.
În unele cazuri, consecințele pot fi deosebit de grave prin accelerarea patologiei unor boli preexistente, ce poate duce chiar la deces prematur.
Informațiile negative încărcate emoțional dintr-o sursă cu autoritate pot face pe cineva să se aștepte la un simptom negativ, cum ar fi durerea sau respirația greoaie. Apoi, ca o profeție care se autoîmplinește, așteptarea în sine poate provoca simptomul.
Printre cei neinfectați, teama cauzată de experiența unui simptom ușor (poate de o răceală comună sau alergie) ar putea exacerba simptomele; chiar i-ar putea determina să meargă la spital, unde s-ar putea infecta cu virusul sau lua o altă boală. Izolarea socială impusă în multe țări, ce este asociată cu diverse afecțiuni medicale, ar putea agrava aceste efecte.
Știrile alarmiste COVID-19 pot genera sentimente de frică puternice, care activează răspunsul luptă sau fugă (fight-or-flight). Acest lucru duce, printre altele, la accelerarea ritmului cardiac și creșterea tensiunii arteriale. În unele cazuri, poate duce la aritmie (bătăi neregulate ale inimii) și chiar colaps vascular, când nu se furnizează destul sânge vaselor de sânge și acestea se prăbușesc literalmente.
Interesant e că este posibil să existe variații culturale importante care influențează efectul nocebo în contextul pandemiei de coronavirus.
Modul în care presa și mass-media comunică și modul în care știrile se răspândesc printre oameni diferă între țări. De asemenea, modul în care oamenii percep și reacționează la informațiile legate de sănătate este specific cultural, la fel ca strategiile de coping și atitudinile în fața fricii și a morții.
De exemplu, cercetările preliminare din Germania cu privire la percepția riscului COVID-19 au descoperit că bărbații nemți în vârstă se tem mai puțin de virus decât bărbații mai tineri și au fost descriși că se comportă „calm și adecvat” în circumstanțele actuale. Este posibil ca acești factori psihoculturali să explice, măcar parțial, rata de mortalitate pentru coronavirus mai joasă din Germania față de alte țări (2,7% în Germania vs 13,2% în Italia).
Cum se pot reduce efectele nocebo
Un studiu care a comparat aspirina cu sulfinpirazonul pentru tratarea bolilor de inimă a constatat că pacienții cărora li s-a spus despre reacții adverse au avut un risc de șase ori mai mare să renunțe la studiu din cauza efectelor secundare. Zeci de alte studii arată că reacțiile adverse negative sunt mai scăzute atunci când pacienții nu sunt informaţi de aceste posibile efecte.
Asta nu înseamnă că lucrurile înfricoșătoare despre COVID-19 trebuie să fie ascunse, ci mai degrabă să fim atenți să atenuăm posibile efecte nocebo cauzate de știrile negative.
La nivel de politică, aceasta ar putea lua forma de mesaje guvernamentale și structuri de sprijin emoțional care au grijă să remodeleze riscul perceput al pacienților. La nivel individual, limitarea consumului de medii negative poate reduce efectele nocebo.
LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea. bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.