2 comentariiCurtea Penală Internațională (CPI) a emis vineri mandate de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin și al comisarei pentru drepturile copilului, Maria Alekseievna Lvova-Belova, pentru deportarea forțată a copiilor din Ucraina în Rusia, unde mulți au fost adoptați de familii rusești.
Reacțiile au fost predictibile: Rusia a respins în mod vehement mandatul, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat „o decizie istorică”. Chiar și președintele SUA, Joe Biden, a cărui țară nu recunoaște jurisdicția Curții, a declarat că mandatul este „justificat”.
Vladimir Putin nu a avut nicio reacție.
Cât de mult va avea de suferit liderul de la Kremlin după această decizie rămâne de văzut. Un lucru clar este că el nu va ajunge prea curând în fața instanței și că șansele ca acest lucru să se întâmple în viitor sunt minime.
Mandatul este totuși important, deoarece este văzut ca un semnal din partea comunității internaționale, cu privire la ceea ce se întâmplă în Ucraina, și pentru că ar putea slăbi poziția lui Putin și a Rusiei pe plan global, spun experții.
Cum se justifică mandatul de arestare?
Deportarea forțată a populațiilor este recunoscută ca infracțiune în conformitate cu statutul de la Roma, care a instituit Curtea.
Patru vizite ale procurorului-șef al CPI, Karim Khan, în cursul anului trecut, au produs o hotărâre care a stabilit că „există motive rezonabile pentru a crede că Putin poartă răspundere penală individuală” pentru răpirile de copii.
„Nimeni nu ar trebui să simtă că poate acționa cu dezinvoltură. Și, cu siguranță, nimeni nu ar trebui să simtă că poate acționa și comite genocid sau crime împotriva umanității sau crime de război cu impunitate”, a declarat Khan pentru CNN.
Nu se cunoaște numărul exact al copiilor care au fost mutați în Rusia, dar autoritățile ucrainene spun că este vorba despre mii de cazuri. Potrivit unui raport ONU, oficialii ruși ar fi plasat copiii în familii adoptive și le-ar fi acordat cetățenia rusă. Este vorba inclusiv despre copii care și-au pierdut sau au fost separați de părinții lor, atunci când aceștia au fost reținuți.
Guvernul rus nu neagă faptul că a luat copii ucraineni, ba chiar a făcut din adoptarea lor o piesă centrală a propagandei. Moscova susține că copiii au fost transferați în Rusia pentru propria lor protecție. Însă alte rapoarte au contestat acest lucru, inclusiv o anchetă a ONU.
„Transferurile nu au fost justificate de motive de siguranță sau medicale”, se arată în raport. „Nu pare să existe niciun indiciu care să arate că permiterea mutării copiilor pe teritoriul aflat sub controlul guvernului ucrainean era imposibilă. De asemenea, nu pare că autoritățile ruse au încercat să stabilească un contact cu rudele copiilor sau cu autoritățile ucrainene”, a mai spus raportul.
În aprilie, biroul lui Lvova-Belova a declarat că aproximativ 600 de copii din Ucraina au fost plasați în orfelinate din Kursk și Nijni Novgorod înainte de a fi trimiși să locuiască cu familii din regiunea Moscovei.
La jumătatea lunii octombrie, 800 de copii din estul Ucrainei, din zona Donbas, trăiau în regiunea Moscovei, mulți dintre ei în familii, potrivit guvernatorului regional din Moscova.
Unii dintre copii au ajuns la mii de kilometri distanță de Ucraina. Potrivit biroului lui Lvova-Belova, copiii ucraineni au fost trimiși să locuiască în instituții și cu familii adoptive în 19 regiuni diferite din Rusia, inclusiv în regiunile Novosibirsk, Omsk și Tiumen din Siberia și Murmansk din Arctica.
Lvova-Belova a respins mandatul de arestare emis de CPI, spunând că este „minunat” că comunitatea internațională a apreciat munca ei pentru copii, potrivit agenției ruse de știri de stat TASS de vineri.
Va fi Putin judecat?
Deocamdată sunt slabe șanse pentru un astfel de scenariu.
CPI a fost înființată în 2002 printr-un tratat cunoscut sub numele de Statutul de la Roma. Acest statut stabilește că este de datoria fiecărui stat să își exercite propria jurisdicție penală asupra celor responsabili de crime internaționale.
CPI poate interveni doar în cazul în care un stat nu poate sau nu dorește să desfășoare ancheta și să îi urmărească pe făptași în justiție.
În total, 123 de state au fost de acord să respecte statutul, dar există câteva excepții semnificative, printre care și Rusia, dar și SUA. Unele țări, inclusiv Ucraina, au semnat tratatul, dar nu l-au ratificat.
Rusia a fost semnatară a Statutului de la Roma, dar s-a retras în 2016, afirmând că nu mai recunoaște jurisdicția instanței.
Președintele CPI, Piotr Hofmanski, a declarat pentru Al Jazeera că faptul că Rusia nu a ratificat Statutul de la Roma este „complet irelevant”.
„Conform statutului CPI, care are 123 de state părți, două treimi din întreaga comunitate internațională, Curtea are jurisdicție asupra crimelor comise pe teritoriul unui stat parte sau al unui stat care i-a acceptat jurisdicția”, a spus el. „Ucraina a acceptat CPI de două ori – în 2014 și apoi în 2015”, a explicat Hofmanski.
Totuși, deoarece Rusia nu își extrădează cetățenii, este foarte puțin probabil, prin urmare, ca Putin sau Lvova-Belova să fie predați jurisdicției curții prea curând.
Apoi, Curtea Penală Internațională nu organizează procese în absență, deci și această cale este închisă.
Poate fi Putin arestat dacă părăsește Rusia?
Curtea Penală Internațională nu are propria forță de poliție, așa că se bazează pe autoritățile țărilor pentru a pune în aplicare mandatele sale de arestare.
Teoretic, Putin ar putea fi reținut dacă părăsește țara și merge într-una dintre cele 123 de țări semnatare ale raportului. Dar, având în vedere că libertatea sa de mișcare este deja sever limitată de sancțiunile internaționale, este puțin probabil ca el să călătorească într-o țară care ar dori să îl rețină.
De când trupele rusești au invadat Ucraina în februarie 2022, el a vizitat doar opt țări – șapte foste state sovietice și Iranul.
Chiar dacă Putin ar continua să călătorească în străinătate, nu există nicio garanție că el va fi arestat, deoarece autoritățile acelor țări ar trebui să fie dispuse să îl aresteze.
Rusia rămâne una dintre cele mai puternice țări din lume, cu un stoc masiv de arme nucleare, iar arestarea liderului rus ar putea avea consecințe dramatice pentru orice țară care ar încerca acest lucru, scrie revista Time.
Există, de asemenea, un precedent în ceea ce privește sfidarea CPI: fostul președinte sudanez Omar al-Bashir a călătorit în numeroase rânduri pe plan internațional, în ciuda unui mandat de arestare al CPI pentru implicarea sa în genocidul din Darfur.
Se poate schimba ceva în viitor? Ce ne spune cazul Miloșevici
Putin pare sigur de puterea sa acum și nu are de ce să se teamă de o extrădare. Dar, un viitor lider de la Kremlin, scrie The Guardian, ar putea decide că ar fi în interesul Rusiei să îl trimită pe Putin la Haga decât să îl protejeze. Ipotetic, firește.
Un bun exemplu este Slobodan Miloșevici, fostul președinte al Iugoslaviei, care a fost pus sub acuzare pentru o serie de crime de război de către Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie în timpul războiului din Kosovo din 1999.
În 2001, pe fondul unei lupte între politicienii opoziției din Serbia după căderea de la putere a lui Miloșevici, prim-ministrul Zoran Djindjić a ignorat o hotărâre judecătorească care interzicea extrădarea și a ordonat transferul lui Miloșevici la Haga.
„Orice altă soluție în afară de cooperarea (cu Haga) ar duce țara la dezastru”, a spus oficialul.
Arestarea lui Miloșevici a fost, printre altele, determinată de presiunile internaționale exercitate asupra guvernului iugoslav. Guvernul risca altfel să piardă ajutorul economic substanțial al SUA și împrumuturile de la Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială.
Întrebat dacă crede că într-o zi Putin va fi în boxa acuzaților, procurorul-șef al CPI, Karim Khan, a făcut referire la procesele istorice ale criminalilor de război naziști, la cazul fostului președinte iugoslav și la cel al fostului lider liberian Charles Taylor, printre alții.
„Toți aceștia au fost indivizi puternici, puternici și totuși s-au aflat în sălile de judecată”, a spus el.
Totuși, chiar dacă Putin ar ajunge în fața tribunalului, cazurile anterioare ale CPI au arătat cât de dificilă este condamnarea înalților oficiali. În mai mult de 20 de ani, instanța a pronunțat doar cinci condamnări pentru infracțiuni principale și niciuna nu a fost pentru un oficial de rang înalt.
Ce înseamnă acest mandat în realitate pentru războiul din Ucraina?
Chiar și în condițiile în care Putin pare ferit de un proces, anunțul de vineri rămâne un moment extrem de important din mai multe motive, scrie BBC.
Mandatul de arestare este văzut ca un semnal din partea comunității internaționale că ceea ce se întâmplă în Ucraina încalcă legislația internațională.
Instanța a spus că motivul pentru care face publice aceste mandate de arestare este că aceste crime continuă. În acest fel, încearcă să descurajeze comiterea de noi infracțiuni.
Mandatul trimite, de asemenea, un semnal către înalții oficiali ruși – militari și civili – care ar putea fi vulnerabili la urmărirea penală, fie acum, fie în viitor. Capacitatea lor de a călători în afara Rusiei va fi serios limitată.
Human Rights Watch, spre exemplu, a descris decizia de a emite un mandat de arestare pe numele lui Putin drept un „semnal de alarmă pentru ceilalți care comit abuzuri sau le acoperă”.
„Prin aceste mandate de arestare, CPI l-a făcut pe Putin un om căutat și a făcut primul pas pentru a pune capăt impunității care i-a încurajat pe autorii războiului Rusiei împotriva Ucrainei pentru mult prea mult timp”, a declarat Balkees Jarrah, director asociat pentru justiție internațională în cadrul ONG-ului.
Nu în ultimul rând, anunțul ar putea avea efecte majore asupra opiniei publice, atât la nivel internațional, cât și în interiorul Rusiei. CPI este respectată în multe părți ale lumii, a explicat pentru Time Bill Bowring, profesor la Birkbeck College, Universitatea din Londra, care a reprezentat cazuri împotriva Rusiei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
Acest lucru înseamnă că acuzațiile vor slăbi și mai mult poziția lui Putin la nivel mondial.
În timp ce multe țări occidentale au condamnat Rusia, Putin a continuat să spere la „înțelegere” din partea unor țări precum India și Africa de Sud, care ar putea considera că Rusia a fost forțată să acționeze în Ucraina ca urmare a strategiei NATO, a explicat Bowring. Acuzațiile CPI vor face ca această poziție să fie mai greu de susținut.
Deocamdată însă, principala reacție a Rusiei până acum a fost aceea de a respinge mandatele ca fiind lipsite de sens.
De fapt, Kremlinul neagă faptul că forțele sale au comis atrocități în Ucraina, iar purtătorul de cuvânt al lui Putin a calificat decizia CPI drept „scandaloasă și inacceptabilă”.
În fața unei astfel de sfidări, pare puțin probabil ca acțiunile CPI să aibă vreun impact asupra războiului Rusiei din Ucraina. BBC crede că războiul lui Putin va continua.