„Putin face în continuare un miliard de dolari pe zi”. Cum rezistă economia rusă sancțiunilor occidentale – analiză

În plin proces de sancționare a Rusiei, după două luni de la invazia în Ucraina, exporturile rusești de petrol către Europa, India și Turcia au crescut, scrie Michael Hirsch într-o analiză Foreign Policy.

Sancțiunile pot funcționa pe termen lung, spun experții, însă momentan multe dintre țările care sancționează Rusia își sabotează eforturile prin cumpărarea de petrol și gaze rusești. Iar în unele cazuri, în cantități mai mari în aprilie decât în luna martie a anului.

„Putin face în continuare un miliard de dolari pe zi din vânzarea de petrol și gaze, iar cea mai mare parte e către Europa”, spune Edward Fishman, fost specialist în Europa al Departamentului de Stat.

Rusia a câștigat în trei luni jumătate din cât a obținut în tot anul 2021

Exporturile de petrol au ajuns la 3,6 milioane de barili pe zi în aprilie, comparativ cu cele 3,3 milioane de barili pe zi în luna precedentă, subliniază și Matt Smith de la firma Kpler, specializată în urmărirea petrolierelor de marfă.

Prin urmare, și veniturile pe care Rusia le obține de sectorul energetic sunt substanțial mai mari, atrage atenția Institute of International Finance. Pentru primele trei luni ale anului, veniturile s-au ridicat la 60 de miliarde de dolari, comparativ cu cele 120 de miliarde de dolari pe care le-a obținut în întreg anul 2021.

Recomandări

Rufin Zamfir, expert în dezinformare rusească: „Este obligatoriu ca instituțiile competente să verifice dacă Rusia a interferat în procesul electoral din România”

Există însă unele dezbateri cu privire la destinația întregului volum de petrol. Unii experți spun că o parte din el ajunge în depozite, iar o parte reprezintă onorarea unor contracte mai vechi, în vreme ce sancțiunile urmează să intre în vigoare.

Alți experți în energie sugerează că Moscova își mărește exporturile din stocurile existente, anticipând alte sancțiuni occidentale. Pe plan intern, însă, Rusia rafinează mult mai puțin decât înainte. La început de aprilie, producția de petrol a scăzut la 700.000 de barili pe zi, conform Agenției Internaționale a Energiei. Asta sugerează că Rusia trimite producția limitată către export, mai degrabă decât către rafinarea internă.

Europa, dependentă de gazul Rusesc pe termen lung

În ce privește gazul, Rusia continuă să îl exporte în Europa la fel ca înainte de război. Iar livrările alternativă de gaz lichefiat rămân limitate, în special pentru Europa Centrală și de Est. Pentru ca SUA, Qatar sau Canada să devină principalii furnizori vor trebui să mai treacă câțiva ani.

UE a declarat că are un plan de reducere cu două treimi a importurilor de gaz rusesc până la sfârșitul anului. Totuși, mulți specialiști au clasificat planul european drept nefezabil. 

Recomandări

Mircea Geoană, când ocupa funcția de ministru de externe, l-a angajat pe Călin Georgescu drept consilier personal

În state precum Germania a existat o rezistență vizibilă față de renunțarea la gazul rusesc. Dintre statele europene, Germania folosește cel mai mult gaz din Rusia, care se ridică la o treime din consumul anual al țării.

Recent, Cancelarul Olaf Scholz a spus că Berlinul nu poate să taie conductele cu Rusia prea curând:

Asta ar duce la o criză economică dramatică, pierderea a milioane de locuri de muncă și fabrici care nu se vor mai deschide vreodată. Ar avea consecințe profunde pentru țara noastre, pentru toată Europa, și ar afecta grav și finanțarea reconstrucției în Ucraina. Prin urmare, e responsabilitatea mea să spun: nu putem să permitem să se întâmple asta.

Olaf Scholz, cancelarul Germaniei:

Chestiunea sensibilă a dependenței energetice de Rusia a fost observată și de SUA. Janet Yellen, Secretarul Trezoreriei SUA, a spus că un embargo european asupra petrolului și gazului rusesc ar putea produce daune severe și ar avea un impact redus asupra Rusiei. 

Singurul sector energetic unde Europa a reușit să se elibereze de Rusia este importul de cărbune.

Ce state au cumpărat cel mai mult petrol rusesc

Au existat eforturi europene de a înceta cumpărarea de petrol din Rusia. Compania daneză Maersk a oprit importurile, iar cel mai recent, Grecia a confiscat temporar un petrolier rusesc în largul insulei Evia. Și Marea Britanie a pus un embargo pentru importurile de petrol nerafinat din Rusia. 

Recomandări

Mulțumim, Klaus! Aroganța, lăcomia și servilismul au produs, în mod uimitor, speranță

Însă în prezent, veniturile Rusiei spun o poveste diferită, care dezvăluie cât de divizat și nesigur e răspunsul internațional și cât de atractive sunt reducerile rusești la petrolul nerafinat, într-o vreme în care toate statele sunt afectate de inflație.

În primele săptămâni din aprilie, au crescut exporturile de petrol nerafinat din Rusia către India, Turcia și Italia, în vreme ce pentru restul Europei au rămas la fel. Cel mai mare procent îl reprezintă vânzările către India, care a refuzat să se alăture sancțiunilor și să condamne invazia din Ucraina. 

Și Turcia a crescut importurile: în martie a cumpărat 200.000 de barili pe zi, iar în aprilie, 300.000 de barili pe zi. Același lucru s-a întâmplat și în Italia, care a crescut importurile de la 100.000 de barili, la 300.000 de barili pe zi în aprilie. 

Cum ajută Rusia rubla

Kremlinul are încă un as în mânecă, chiar dacă a fost supus sancțiunilor: Gazprombank, mâna financiară a gigantului energetic Gazprom. Moscova face presiuni asupra Europei să depoziteze plățile în dolari în Gazprombank și să primească în schimb ruble, spune un oficial american. Și prin intervenția statului, valoarea rublei a rămas apropiată de valoarea din februarie. 

În Rusia, prețurile și inflația cresc rapid, însă nu vor depăși 25% până la sfârșitul anului, potrivit unor estimări. Însă pentru Putin, cea mai mare problemă financiară e că Rusia ar putea să nu-și mai plătească datoria externă, pentru prima dată de la Revoluția bolșevică din 1918. Pe 4 aprilie a ratat termenul limită de plată în dolari. I s-a acordat o perioadă de grație, dar chiar dacă nu-și plătește datoria suverană de 60 de miliarde de dolari, Rusiei deja i s-a interzis să primească împrumuturi internaționale. Ar putea fi, însă, capabilă să se finanțeze din veniturile din energie pe o perioadă lungă de timp. 

De ce se teme Putin?

Între timp, planează confuzia asupra numărului de companii internaționale care vor să iasă de pe piața rusă. Corporații americane, europene, indiene și chinezești operează încă în Rusia. Unele își găsesc scuze pentru a evita condamnarea publică, așa cum fac firmele din sectorul farmaceutic: argumentează că furnizează produse esențiale, deși în cele mai multe cazuri vând medicamente fără rețetă și suplimente alimentare. Companiile din alimentație au susținut că vând „necesarul nutrițional”, însă de fapt majoritatea produselor lor sunt snacks-uri, spun experții. 

Pentru președintele Vladimir Putin, dilema la care trebuie să găsească un răspuns e dacă poate adapta economia rusească la o izolare pe termen lung. Alte economii care s-au confruntat cu măsuri similare, precum Iranul, au reușit să facă asta. Un avantaj al Rusiei e și faptul că exporturile de energie nu au fost complet strangulate. Însă dacă rata șomajului va crește abrupt, Putin va trebui să supraviețuiască nemulțumirii populare. 

„Până acum, guvernul a continuat să-i plătească pe unii dintre pe lucrători. Dar cât timp vor mai putea? Cred că veți vedea valuri de șomaj în 2022, indiferent de ce se va întâmpla cu sancțiunile în continuare”, e de părere Edward Fishman, fost oficial american.

foto: Hepta

Urmărește-ne pe Google News