„Nu vă temeți de căderea lui Putin!”. Doi opozanți ruși cer sprijin pentru înfrângerea Rusiei și știu deja ce vor să pună în locul regimului de la Kremlin

„Regimul președintelui rus Vladimir Putin își trăiește ultimele clipe. Valul istoriei se întoarce și totul, de la progresele Ucrainei pe câmpul de luptă până la unitatea și hotărârea fermă a Occidentului în fața agresiunii lui Putin, indică faptul că 2023 va fi un an decisiv. Dacă Occidentul își menține fermitatea, regimul lui Putin se va prăbuși probabil în viitorul apropiat”, spun Gari Kasparov și Mihail Hodorkovski.

Cu toate acestea, subliniază ei, unii dintre partenerii-cheie ai Ucrainei continuă să se împotrivească furnizării armelor de care Kievul are nevoie pentru a da lovitura de grație. Administrația președintelui american Joe Biden, subliniază cei doi, pare să se teamă de haosul care ar putea urma unei înfrângeri decisive a Kremlinului.

În acest context, ei fac referire la faptul că SUA au refuzat deocamdată să trimită tancurile, sistemele de rachete cu rază lungă de acțiune și dronele care ar permite forțelor ucrainene să își recupereze teritoriul.

Aici, Kasparov și Hodorkovski vin pentru a-și expune propia viziune privind sfârșitul ipotetic al regimului Putin.

„Sfârșitul dominației tiranice a lui Putin va schimba într-adevăr radical Rusia (și restul lumii) – dar nu în modul în care crede Casa Albă. Mai degrabă decât să destabilizeze Rusia și vecinii săi, o victorie ucraineană ar elimina o puternică forță revanșardă și ar impulsiona cauza democrației în întreaga lume”, asigură ei.

Recomandări

De ce nimeni nu poate prezice strategia Trump 2.0 privind Ucraina

Gari Kasparov și Mihail Hodorkovski, care în text se prezintă drept cofondatori ai unui comitet de acțiune dispus să joace un rol în tranziția spre democrație a Rusiei, sunt la ora actuală proeminenți opozanți ai lui Putin, dar au ajuns aici pe căi diferite.

Kasparov este un fost șahist de renume, implicat de mulți ani în politică și în activism pentru democrație.

Hodorkovski a avut un trecut mai complicat. Afacerist în domeniul energiei, considerat în anii ’90 cel mai bogat om din Rusia, el a intrat în conflict cu regimul lui Putin în momentul în care și-a declarat tot mai clar intențiile politice.

El a fost arestat și condamnat pentru evaziune – acuzație pe care a negat-o, iar imperiul său petrolier a fost dezmembrat și confiscat. După eliberare, Hodorkovski a plecat în străinătate, de unde a început să coordoneze o mișcare de opoziție.

„Temeri exagerate”

Care sunt argumentele celor doi opozanți? Ei spun că efortul lui Putin de a restaura imperiul pierdut al Rusiei este destinat să eșueze. Momentul ar fi, prin urmare, pregătit pentru o tranziție spre democrație și pentru o deconcentrare a puterii la nivel regional.

Dar pentru ca o astfel de transformare politică să aibă loc, avertizează ei, Putin trebuie să fie învins militar în Ucraina. O înfrângere decisivă pe câmpul de luptă, subliniază cei doi opozanți, „ar străpunge aura de invincibilitate a lui Putin și l-ar expune ca fiind arhitectul unui stat falimentar, făcând regimul său vulnerabil la provocări din interior”.

Recomandări

Cu banii la vedere. PSD a cheltuit 90% din suma totală pusă la bătaie de candidații la Președinție în prima săptămână de campanie

Pentru asta este nevoie ca Occidentul să ofere sprijinul militar necesar. Iar în acest scop, americanii trebuie să creadă într-un singur final clar al războiului.

Acest lucru nu se întâmplă deocamdată, spun Kasparov și Hodorkovski, care observă că „unii oficiali americani au sugerat că Kievul ar trebui să ia în considerare renunțarea la o parte din teritoriul său în căutarea păcii – sugestii care nu sunt liniștitoare”.

La baza refuzului Washingtonului de a furniza armele necesare, spun cei doi, se află teama de consecințele potențiale ale unei înfrângeri decisive a Rusiei în Ucraina. Mulți din administrația Biden cred că prăbușirea lui Putin ar putea declanșa colapsul Rusiei, aruncând statul înarmat nuclear în haos, și ar putea întări China, observă cei doi opozanți.

Dar astfel de temeri sunt exagerate, asigură ei.

„Riscul unui colaps al Rusiei este, desigur, real. Dar este mai mare cu Putin în funcție – împingând țara într-o direcție tot mai centralizată și militarizată – decât ar fi sub un regim democratic și federal”, spun cei doi.

„Rușii ar alege pacea”

Ei explică astfel că agresiunea lui Putin a scos la iveală instabilitatea inerentă a modelului său de guvernare, care se bazează pe nevoia de a se confrunta cu inamicii străini.

Recomandări

Infractori prinși cu ajutorul inteligenței artificiale. Profesor dr. Vlad Niculescu Dincă: Trebuie să înțelegem aceste „unelte”, altfel există un risc real să fim toți tratați ca suspecți | Interviu

„După ce a transformat Rusia într-o platformă pentru planurile sale militare, mafia de la Kremlin a amenințat deja că va folosi arme nucleare în Ucraina. Prin urmare, nu de prăbușirea regimului lui Putin ar trebui să se teamă Washingtonul, ci de supraviețuirea sa continuă”, spun opozanții.

La acest punct, Kasparov și Hodorkovski contrazic o serie de comentatori care s-au exprimat de-a lungul timpului – și în special în ultimele luni – pe tema politicii din Rusia.

Timp de aproape două decenii, spun ei, unii experți occidentali au susținut că poporul rus nu va accepta niciodată democrația și că Rusia este condamnată la revanșism.

Într-adevăr, continuă cei doi opozanți, propaganda lui Putin a reușit să insufle într-un segment considerabil al societății rusești opinia că valorile occidentale sunt complet străine de Rusia.

„Dar integrarea economică cu Occidentul a permis altor țări să depășească o moștenire fascistă. Iar o integrare mai profundă cu Europa, împreună cu relaxarea condiționată a sancțiunilor occidentale, ar putea ajuta Rusia să facă același lucru”, spun ei.

În urma înfrângerii militare a lui Putin, consideră cei doi, Rusia ar trebui să aleagă: fie să devină vasala Chinei, fie să înceapă reintegrarea cu Europa. „Pentru majoritatea rușilor, alegerea în favoarea păcii, a libertății și a înfloritoarei democrații ar fi evidentă – și ar deveni și mai evidentă prin reconstrucția rapidă a Ucrainei”, spun ei.

O viziune pentru viitorul Rusiei

Cei doi opozanți susțin că rușii prodemocrație care resping regimul totalitar al lui Putin – un grup din care fac parte și ei – fac în acest moment tot ce pot pentru a ajuta Ucraina să elibereze toate teritoriile ocupate și să-și restabilească integritatea teritorială.

De asemenea, autorii spun că există deja planuri pentru viitorul care ar urma după finalul lui Putin.

În acest sens, ei vorbesc despre comitetul de acțiune pentru Rusia – fondat în mai 2022 – o coaliție a grupurilor de opoziție din exil cofondată chiar de ei, care are, printre altele, intenția declarată de a asigura o tranziție spre democrație a Rusiei.

Prin urmare, în text, cei doi lideri ai opoziției fac nu doar un apel către Occident, dar prezintă și propria viziune pentru viitorul Rusiei.

Ei spun că acest comitet de acțiune a prezentat deja un proiect pentru transformarea țării, având ca scop restabilirea statului „pe baza principiilor statului de drept, federalismului, parlamentarismului, separării clare a puterilor și acordării priorității drepturilor și libertăților omului”.

„Viziunea noastră”, spun cei doi, „este ca Rusia să devină o republică parlamentară și un stat federal cu puteri centralizate limitate și cu guverne regionale mult mai puternice”.

Planuri concrete

Cei doi prezintă și o serie de pași pe care viitoarea conducere a Rusiei i-ar putea lua. Astfel, în termen de doi ani de la dizolvarea regimului lui Putin, rușii ar urma să aleagă o adunare constituantă care să adopte o nouă constituție și să stabilească un nou sistem de organisme regionale.

Pe termen scurt, soluția propusă este cea a înființării unui consiliu de stat de tranziție cu puteri legislative pentru a supraveghea un guvern tehnocrat temporar. Nucleul acestuia ar urma să fie compus din ruși care susțin statul de drept, „cei care au renegat public războiul lui Putin și regimul său ilegitim”.

Scopurile Consiliului? În viziunea celor doi, acestea ar fi: încheierea păcii cu Ucraina, recunoașterea granițelor țării din 1991, acordarea de despăgubiri, încheierea confruntării cu Occidentul, demilitarizarea, dizolvarea organelor statului polițienesc, printre altele.

De asemenea, potrivit celor doi, noile autorități ar urma să elibereze și să reabiliteze prizonierii politic, să impună o lustrație, să lichideze partidele politice care au susținut războiul, să judece criminalii de război și să susțină judecarea lor de către un tribunal internațional, și să înceapă procesul de descentralizare al țării, care ar slăbi centrul imperial atotputernic al Rusiei.

„Cu alte cuvinte”, spun ei, „sfârșitul iminent al domniei lui Putin nu trebuie să fie temut, ci trebuie primit cu brațele deschise”.

Urmărește-ne pe Google News