Curtea Penală Internațională a emis mandatul de arestare a lui Putin sub suspiciunea de deportare ilegală a unor copii din Ucraina și transfer ilegal de persoane de pe teritoriul Ucrainei în Federația Rusă.
Separat, instanța de la Haga a emis un alt mandat pentru Maria Alekseievna Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, pentru aceleași acuzații.
Moscova a negat în mod repetat acuzațiile conform cărora forțele sale ar fi comis atrocități în timpul invaziei începute pe 24 februarie 2022 în Ucraina.
De asemenea, Rusia nu recunoaște Curtea Penală Internațională, prin urmare arestarea și judecarea celor doi suspecți nu poate fi realizată dacă cei doi nu sunt predați de autoritățile de la Moscova.
Într-o primă reacție după emiterea mandatului de arestare, purtătoarea de cuvânt al Ministerului de Externe de la Moscova, Maria Zaharova, că Rusia nu a recunoscut Curtea Penală Internațională și nu are nicio obligație să respecte deciziile ei.
„Rusia nu este parte la Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și nu poartă obligații în temeiul acestuia”, a transmis Zaharova pe Telegram. Ea a subliniat că deciziile Curții de la Haga nu contează pentru Moscova, inclusiv din punct de vedere juridic.
Judecătorii preliminari ai instanței de la Haga au apreciat că există „motive rezonabile pentru a considera că fiecare suspect poartă răspunderea pentru comiterea dea crime de război prin deportarea ilegală a populației și prin transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, afectați fiind copiii ucraineni”.
Judecătorii au dezbătut inițial să nu facă public emiterea decretelor, dar au decis că publicarea acestora ar putea „contribui la prevenirea comiterii de noi infracțiuni”.
6.000 de copiii ucraineni, duși cu forța în zonele controlate de Rusia
Procurorul Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a deschis o anchetă cu privire la posibile crime de război, crime împotriva umanității și genocid din Ucraina în urmă cu un an, la scurt timp după începutul invaziei. El a subliniat în timpul a patru deplasări de lucru în Ucraina că se anchetează presupuse crime comise împotriva copiilor și împotriva infrastructurii civile.
Potrivit Reuters, un raport al cercetătorilor de la Universitatea Yale, publicat lunea această, a stabilit că Rusia a mutat cel puțin 6.000 de copii ucraineni în locuri din Crimeea anexată ilegal. c
Cercetătorii au identificat cel puțin 43 de tabere și alte facilități în care au fost deținuți copii ucraineni care făceau parte dintr-o „rețea sistematică pe scară largă” operată de Moscova după ce a declanșat invazia în 24 februarie 2022.
Fostul procuror general al Ucrainei, Irina Venediktova, a declarat în iunie 2022 pentru Reuters că speră că instanța de la Haga va trata răpirea copiilor drept genocid. El a spus că printre cele 71.000 de rapoarte de crime de război investigate de biroul său se numără atacuri aeriene împotriva a mii de ținte civile.