1 comentariuSpecialistul a analizat așteptările ucrainenilor de la România, riscurile de extindere a conflictului, starea armatei ruse din Transnistria și de ce evită Vladimir Putin negocierile directe cu Volodimir Zelenski. Acesta crede că Rusia își dorește ca Ucraina să nu mai existe ca stat.
O situație critică, dar nu catastrofală pentru Kiev
Libertatea: Cum apreciați situația de pe frontul estic și sudic din Ucraina? Care sunt tendințele generale?
Oleg Jdanov: Situația este critică. Deocamdată nu putem ajunge la un moment de cotitură în războiul cu Rusia care să fie pozitiv pentru noi. Este o situație critică, însă nu este o catastrofă. În momentul de față, continuăm destul de eficient operațiunea de apărare. De fapt, am reușit să oprim ofensiva Federației Ruse în toate direcțiile.
O dată pe săptămână sau o dată la trei zile, trupele ruse pot să organizeze ofensive locale și să ocupe unu-doi kilometri maximum, dar nu mai mult. În linii generale, apărarea noastră se descurcă. Dacă era o situație catastrofală, cred că ne retrăgeam de mult din orașul Severodonețk și din regiunea Lugansk.
– Se discută în presa occidentală despre faptul că unele state par să renunțe la livrările de armament Ucrainei. Este adevărat că Ucraina primește tot mai puțin armament din Occident?
– Este o iluzie. Sunt afirmații din presă care nu reflectă situația din Ucraina. La conferința de la Ramstein (Germania, n.r.) s-a anunțat, în linii mari, cât armament a fost și este livrat Ucrainei. Cifrele făcute publice de reprezentanții SUA m-au impresionat.
„De ce niciun stat UE nu îi cedează Rusiei teritorii în numele păcii?”
– Ce credeți că își dorește cu adevărat Putin în acest război? La mai bine de trei luni și jumătate de la începutul confruntărilor militare ruso-ucrainene, în unele state europene se observă o oboseală de la acest război și apar prin rețelele de socializare comentarii gen „să-și ia Rusia teritoriile pe care le vrea și să fie pace”!
– Cu ce ocazie Ucraina ar trebui să cedeze propriile teritorii doar din simplul motiv că acest lucru și-l dorește președintele Rusiei? Este o viziune greșită. De ce niciun stat membru al UE nu îi cedează Rusiei vreo regiune proprie pentru a o pacifica? De ce noi trebuie să suportăm pierderi teritoriale?
Recent, la o conferință din Sankt Petersburg cu statut internațional, la care printre invitații din străinătate cei mai legitimi au fost membri din organizația Taliban, nemaivorbind de Osetia de Sud și Abhazia care sunt teritorii ocupate de la Georgia, a fost arătată o hartă a Ucrainei care se compune din opt gubernii federale, cărora le va trebui o perioadă de tranziție de cinci ani pentru integrarea în componența Federației Ruse.
Aș pune această hartă în cabinetul lui Macron și Scholz, astfel încât ei să înțeleagă ce își dorește Rusia cu adevărat în acest război. Liderii ruși nu ne văd ca un stat independent – iată și scopul lui Putin.
– Se teme Vladimir Putin de un război direct cu NATO sau el caută acest război?
– Alianței Nord-Atlantice îi este convenabilă într-o oarecare măsură această situație. Cred că NATO nu a dorit să accepte aderarea Ucrainei pentru că cineva trebuie să lupte acum cu Federația Rusă.
Dacă NATO intră în război, vorbim despre un război mondial. Dar să știți că Vladimir Putin niciodată nu va fi de acord să lupte cu NATO. El își dorește să provoace un război cu statele NATO, să se prezinte ca un lider care se apără și apoi se va așeza imediat la masa negocierilor.
În orice caz, vor fi negocieri nu cu președintele Ucrainei, ceea ce este pentru el foarte rușinos, ci cu Joe Biden, Emmanuel Macron și Olaf Scholz.
Vladimir Putin consideră că negocierile cu Volodimir Zelenski nu sunt de nivelul lui, sunt prea mărunte. Putin vrea glorie mondială, vrea influență geopolitică globală.
În acest scenariu, Rusia rămâne forță globală chiar dacă SUA au alte păreri. NATO a avut nevoie de Ucraina ca un stat care să ia asupra sa povara războiului cu mașinăria militară rusă. Cu ajutorul nostru, unii cred în Occident că Rusia ar putea fi detronată de pe Olimpul geopolitic.
Armata rusă din Transnistria – „prea slabă pentru a crea probleme”
– Care pot fi surprizele acestui război? Scenariul transnistrean, cel belarus, alte evoluții posibile?
– Pericolul transnistrean nu este acum foarte mare, din fericire. Rusia a analizat starea trupelor de acolo și a înțeles că fără consolidarea lor, Transnistria nu poate întreprinde nimic important chiar și în contextul unor atitudini proruse din Republica Moldova.
Întărirea forțelor armate din republica separatistă poate avea loc sau prin teritoriul României, care este stat membru NATO, sau prin Ucraina. Rusia nu își va permite să fie agresor față de NATO. Ei nu vor deschide focul primii niciodată în direcția statelor NATO, ci vor amenința doar verbal Alianța. Forțele armate ale Ucrainei nu vor permite Rusiei să trimită armament și personal în Transnistria. Astăzi, Transnistria a revenit cât de cât la stabilitatea de odinioară. Contingentul rus este în regim de alertă, în rest, totul este pe vechi acolo.
„Pentru Lukașenko, invadarea Ucrainei este ultimul pas spre o mare prăpastie politică”
– Cât de posibilă este invadarea Ucrainei de către armata belarusă?
– Rusia are nevoie de intervenția militară a Belarusului în Ucraina. În primul rând, războiul se va extinde geografic. Dacă trupele belaruse vor intra în Ucraina, Rusia va anunța că este un conflict regional. În cel de-al doilea rând, va fi un al doilea front pentru noi și ne va fi foarte greu să luptăm eficient și în nord, și în est. Asta își dorește Rusia cu adevărat.
Pentru liderul belarus Lukașenko, invadarea Ucrainei este ultimul pas spre o mare prăpastie politică. Minskul nu va mai avea căi de retragere în cazul victoriei Kievului în acest război. Liderii belaruși vor fi condamnați în mod sigur de instanțele internaționale pentru crimele de război comise.
Lukașenko face declarații tăioase la adresa Ucrainei, el nu poate să fie pasiv față de cerințele lui Putin. În același timp, el joacă rolul unui lider care se tot pregătește de război, dar așa și nu începe războiul.
„România ne ajută, dar nu poate să ne sprijine cu trupe”
– În Ucraina s-au aflat într-o vizită liderii Franței, Germaniei, Italiei și României. Ce așteptări sunt în Ucraina față de România în contextul războiului cu Rusia?
– Așteptările față de România nu sunt foarte mari. Ea ne poate ajuta ca un stat vecin, acordând ajutor umanitar, militar sau tehnic. Pentru noi acum orice ajutor este foarte important și util. Dar înțeleg că România este cu mâinile legate ca stat NATO.
Joe Biden chiar la începutul războiul a creionat clar poziția NATO. Alianța Nord-Atlantică se distanțează la maximum de acest conflict pentru a nu cauza un al treilea război mondial. România ne ajută, dar nu poate să ne sprijine cu trupe pe teritoriul nostru. Noi înțelegem conjunctura geopolitică actuală și opțiunile care sunt în fața Bucureștiului.
– De când Rusia a invadat Ucraina, toți se întreabă constant cât va dura acest război și când va fi pace. Putem avea o prognoză în momentul de față?
– Răspunsul presupune o mare marjă de eroare. Acțiunile militare din Ucraina depind în mod direct de cantitatea armamentului primit din Occident. Noi nu avem rezerve mari de armament propriu. Este vorba de armament sovietic, muniții și echipament vechi.
Noi nu putem completa aceste rezerve nu din motivul că nu avem bani, ci pentru că acest armament nu mai poate fi găsit nicăieri în afară de Federația Rusă sau în unele state din estul Europei. Ce-i drept, o mare parte din acest armament ne-a fost deja furnizat de partenerii noștri.
„Această confruntare militară va dura câteva luni”
– Războiul va dura câteva luni sau câțiva ani?
– Din punctul meu de vedere, războiul nu poate dura mulți ani. Această confruntare militară va dura câteva luni. Federația Rusă nu s-a pregătit pentru un război de lungă durată. Kremlinul visa la un război rapid, un război fulger, și nu la un război lung. Rușii nu sunt pregătiți. Economia lor nu funcționează în regim de război.
Fără pregătiri din timp, acum Moscova nu poate să găsească un echilibru economic pe timp de război. Sancțiunile impuse Rusiei sunt distrugătoare pentru economia și sistemul financiar. Federația Rusă deja a intrat în faliment tehnic.
Pe 30 iunie expiră termenul maxim de achitare a datoriilor externe, iar Rusia ar putea intra în faliment. În acest caz, vor deveni vizibile efectele economice nemijlocite. Rusia folosește în mod activ tehnica sovietică. Moscova utilizează orice armament vechi. Apar și probleme la capitolul completării personalului militar. Mai sunt voluntari, însă ei devin tot mai puțini.
Cu ajutorul voluntarilor sunt înlocuiți militarii care au fost uciși de forțele armate ucrainene, ceea ce este insuficient pentru formarea unor unități noi de luptă.
Foto: EPA