Evaluarea agențiilor de informații americane, potrivit surselor WSJ, se bazează atât pe informații clasificate, cât și pe o analiză a faptelor cunoscute public, inclusiv momentul morții lui Navalnîi și consecințele pentru campania electorală a lui Vladimir Putin.

WSJ scrie că agențiile de spionaj americane au transmis concluziile lor colegilor europeni. Potrivit interlocutorilor ziarului, unele țări europene au fost sceptice cu privire la această informație. Aliatul lui Navalnîi, Leonid Volkov, a considerat versiunea serviciilor de informații americane neplauzibilă.

Moartea din luna februarie a lui Alexei Navalnîi într-o colonie penitenciară arctică a determinat un nou val de sancțiuni care vizează economia Rusiei, a răsturnat negocierile delicate de schimb de prizonieri între Rusia și Occident și a lăsat opoziția și așa limitată din Rusia în dezordine.

Agențiile de informații americane au stabilit că Putin probabil nu a ordonat ca Navalnîi să fie ucis în lagărul de prizonieri, au spus oameni familiarizați cu chestiunea, o constatare care adâncește misterul despre circumstanțele morții sale.

Evaluarea nu contestă culpabilitatea lui Putin pentru moartea lui Navalnîi, ci mai degrabă constată că probabil că nu a comandat-o în acel moment. Teoria este larg acceptată de comunitatea de informații și împărtășită de mai multe agenții, inclusiv Agenția Centrală de Informații, Biroul Directorului de Informații Naționale și unitatea de informații a Departamentului de Stat, au spus interlocutorii WSJ.

Anumite țări rămân sceptice că Putin nu ar fi avut o implicare directă în moartea lui Navalnîi, potrivit oficialilor de securitate din mai multe capitale europene. Într-un sistem la fel de strâns controlat precum Rusia lui Putin, este îndoielnic că Navalnîi ar fi putut să pățească ceva rău fără înștiințarea prealabilă a președintelui, au spus oficialii europeni.

Cei care susțin că Putin nu era la curent „în mod clar nu înțeleg nimic despre cum conduce el Rusia modernă”, a spus Volkov. „Ideea ca Putin să nu fie informat și să nu aprobe uciderea lui Navalnîi este ridicolă”.

Slawomir Debski, directorul Institutului Polonez de Afaceri Internaționale, un think tank din Varșovia apropiat de președinția Poloniei, a pus și el la îndoială evaluarea comunității de informații americane. „Navalnîi a fost un prizonier de mare valoare, din punct de vedere politic, și toată lumea știa că Putin a fost personal implicat în soarta lui. Șansele pentru acest tip de moarte neintenționată sunt scăzute”, a spus Debski.

Serviciul penitenciar din Rusia a anunțat pe 16 februarie că Navalnîi a căzut inconștient după o plimbare în colonia penală unde ispășește pedeapsa. Declarația spunea că medicii au sosit să-l resusciteze, dar că au eșuat și el a murit.

Cu doar o săptămână înainte de moartea sa, Biden și cancelarul german Olaf Scholz discutaseră o potențială propunere pentru un schimb de prizonieri care ar fi putut să-l elibereze pe Navalnîi, împreună cu americanii reținuți în Rusia. Printre aceștia se numără reporterul Wall Street Journal Evan Gerșkovici și un fost pușcaș marin, Paul Whelan.

În schimb, Kremlinul îl dorea pe Vadim Krasikov, un agent de informații rus condamnat în Germania pentru uciderea unui disident georgian.

Pe 18 martie, Vladimir Putin a confirmat că, cu câteva zile înainte de moartea lui Aleksei Navalnîi, „unii colegi” i-au oferit informații despre un posibil schimb al opozantului cu prizonieri în țările occidentale. Potrivit președintelui, acesta a fost de acord cu schimbul, cu condiția ca Navalnîi să nu se întoarcă în Rusia. Și a numit moartea acestuia un eveniment trist.

Fundația Anticorupție, fondată de Navalnîi, a declarat că acesta a fost ucis după ce Putin a aflat de potențialul schimb de prizonieri și a acționat pentru a preveni acest lucru. Șefa de investigații a grupului, Maria Pevcih, a declarat că fundația a fost implicată în eforturile de a obține eliberarea lui Navalnîi.

Urmărește-ne pe Google News