Cuprins:
Putin este „dispus” să nu revendice Odesa
Potrivit surselor citate de Kommersant, care au participat marți la un forum de afaceri la care a fost prezent și Putin, liderul rus ar dori ca SUA să recunoască anexarea Crimeei din 2014, precum și a regiunilor Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson.
În schimb, dacă această recunoaștere s-ar realiza în viitorul apropiat, Putin ar fi dispus să nu revendice Odesa sau alte teritorii ucrainene.
Dintre cele patru provincii anexate pe hârtie, doar Lugansk este aproape complet controlată de armata rusă, însă nici aceasta în totalitate.
În Donețk, Zaporojie și Herson, forțele ucrainene controlează între 20% și 30% din teritoriu, iar în nordul regiunii Herson, armata rusă s-a retras dincolo de fluviul Nipru în noiembrie 2022, în urma unei contraofensive ucrainene.
Ofensiva rusă din aceste regiuni nu și-a atins obiectivele
În vara lui 2023, Ucraina a lansat o nouă ofensivă în aceste regiuni, însă aceasta nu și-a atins obiectivele militare.
Întrebat despre aceste informații, Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a declarat că „subiectul nu a fost discutat” în convorbirea telefonică de marți, 18 martie, dintre Putin și Trump.
Oficialii celor două țări au convenit, însă, asupra unui armistițiu parțial de 30 de zile, prin care Ucraina și Rusia să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/192_97a4325ac79cb187785293b66c5a3de7.jpg)
De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea unui armistițiu general, respins de Putin, dar care ar putea duce, în cele din urmă, la un acord de pace.
Potrivit Kremlinului, o soluționare negociată a conflictului din Ucraina trebuie să „ia în considerare necesitatea necondiționată de a elimina cauzele profunde ale crizei, precum și interesele legitime de securitate ale Rusiei”, formulă prin care Rusia cere de fapt, printre altele, recunoașterea anexării teritoriilor pe care le ocupă în Ucraina, excluderea aderării acestei țări la NATO și crearea unei noi arhitecturi europene de securitate.
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/281_0c8f61a202815fb1d540e0d4b8376c1a.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/153_442e1d7e5de0e81ba7eb12213daafa65.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/197_1d327f3fa421f0f4aba9d62da3bb69e8.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/plugins/rro-feed/no-picture.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/43_ea6bc32fa52d18eb878eb6aa9f75dbbc.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/15_abb79e55a53807b7234568fd0c991b14.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/253_9cf95cf3942fcdfec93b4c9f5bd23a52.jpg)
:contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/190_47a1cd665e34dc063cde3cfae2078bf0.jpg)