4 comentariiPe 19 decembrie 2022, liberalul Cristian Bușoi și-a declarat pe site-ul Parlamentului European vizita în Qatar din 2020, plătită de autoritățile din Doha. Dar a făcut-o cu 1.035 de zile întârziere, arată o analiză a organizației Transparency International, care citează regulile oficiale ce spun că un eurodeputat trebuie să declare vizitele plătite de terți până cel târziu în ultima zi a lunii care urmează acestei vizite.
Declarația spune că gazdele i-au plătit zborul la clasa Business și patru nopți la hotelul Ritz Carlton.
Bușoi a depus-o abia după scandalul Qatargate și după ce Libertatea a dezvăluit că vizita la o conferință pe tema drepturilor omului fusese plătită de Qatar, iar liberalul nu declarase acest lucru, așa cum îl obligă regulile Parlamentului European. Bușoi a declarat atunci că nu are niciun amestec în Qatargate și că vizita nu a fost declarată dintr-o eroare a biroului său.
În acest context, publicația europeană EUObserever nota miercuri că, pe 12 decembrie anul trecut, biroul lui Bușoi insista că acesta „nu a primit bani, cadouri, sprijin sau alte forme de orice fel de interese pe care să le declare înainte, în timpul și după mandatul său de președinte al Grupului de prietenie sau înainte și în timpul perioadei în care a fost membru”.
În orice caz, tot în luna decembrie, Bușoi a mai declarat o vizită, în Norvegia, plătită de Norwegian Petroleum Society – o organizație din domeniul energiei din Norvegia. Pe aceasta a declarat-o cu 223 de zile întârziere, potrivit Transparency. Norvegienii i-au plătit o călătorie cu trenul la clasa Economy și o noapte la hotelul Scandic Park Sandefjord.
Transparency l-a menționat pe lista întârziaților și pe europarlamentarul român Alin Mituța de la Renew, despre care scrie că a declarat cu o întârziere de 108 zile vizita din Italia la o reuniune a Spinelli Goup – o inițiativă care pledează pentru efortul de federalizare al UE.
Într-o declarație pentru Libertatea, Mituța a precizat joi că deplasarea cu pricina nu a fost platită de Spinelli Goup, ci a fost achitată din fondurile cabinetului său parlamentar. „Deplasarea am platit-o eu, dar am ales sa o declar tocmai pentru maxim de transparență, chiar daca regulile Parlamentului European nu îmi cer asta”, a spus Mituța, indicând spre declarația postată pe site-ul Parlamentului European, în care menționează că cheltuielile nu i-au fost achitate de o parte terță.
Zeci de declarații întârziate
Transparency International a analizat toate declarațiile privind evenimentele plătite de terți, depuse de deputații europeni de la începutul actualei legislaturi în 2019, și a descoperit lucruri interesante.
Astfel, dintr-un total de 321 de declarații depuse în primii 3,5 ani ai actualei legislaturi, nu mai puțin de 103 declarații (adică 32%) au fost depuse după scandalul Qatargate.
Dintre cele 103 declarații, 69 au fost declarații tardive (67%), potrivit analizei. Acest lucru înseamnă că cel puțin 53 de deputați europeni au încălcat propriul cod de conduită al Parlamentului, observă Transparency.
Una dintre declarații spre exemplu, cea a eurodeputatei Svenja Hahn, a fost depusă cu o întârziere impresionantă de 1.254 de zile.
Cuvânt cheie: Qatar
Transparency mai menționează că în topul celor mai întârziate 10 declarații, Qatar apare de trei ori ca destinație.
Două exemple sunt cele ale lui Marc Tarabella și Alessandra Moretti, amândoi implicați în scandalul Qatargate.
Al treilea exemplu este Bușoi.
Eurodeputatul José Ramón Bauzá Díaz, din grupul Renew Europe, este cel care a depus cele mai multe declarații după Qatargate, mai arată analiza, inclusiv una pentru o vizită în Qatar din 2022, plătită de Doha Forum. Bauzá Díaz, mai arată Transparency International, este omul care a devenit președinte al grupului de prietenie UE-Qatar în 2021.
De menționat că până atunci, grupul de prietenie UE-Qatar fusese condus de Cristian Bușoi. Și că Bușoi și Bauzá Díaz, alături de alți doi colegi, au semnat în mai 2021 un articol elogios la adresa Qatarului, în cotidianul belgian La Libre.
Ce urmează?
La începutul anului, președinta Parlamentului UE, Roberta Metsola, a prezentat o listă de reforme în 14 puncte, menite să consolideze normele de transparență și integritate, pe care liderii Parlamentului au aprobat-o, scrie Politico.
Cu toate acestea, Transparency International a concluzionat că, deși propunerea de reformă a lui Metsola este „un pas mare în direcția corectă”, ea nu merge suficient de departe.
„Această ultimă avalanșă de dovezi de transparență generate de scandaluri demonstrează încă o dată că Parlamentul este incapabil sau nu dorește să aplice propriile reguli de etică. Autocontrolul nu funcționează. Sistemul nu este potrivit pentru scop“, spune Transparency.
În loc să le acorde o amnistie acestor deputați, așa cum au sugerat unii, Parlamentul European ar trebui să-i sancționeze, pentru a da un exemplu și pentru a se asigura că nu se va mai întâmpla din nou, mai sugerează o declarație a organizației.