Experimentele realizate pe șoareci de laborator au scos la iveală faptul că virușii nu s-au putut răspândi în organismul cobailor care avea dezactivată proteina SETD3, relatează Science News.
Nu este chiar un tratament pentru răceala banală, însă este un pas interesant făcut înainte.
Ellen Foxman, imunolog în cadrul Facultății de Medicină a Universității Yale
Răceala este între cele mai răspândite boli infecțioase. În medie, adulții răcesc de două sau trei ori pe an, în vreme ce copiii se îmbolnăvesc mult mai des.
Aceste infecții sunt cauzate de unul dintre sutele de viruși, inclusiv de rinoviruși. Potrivit cercetătorilor, acești viruși pot suferi mutații și astfel devin mai rezistenți la medicamentele prescrise în tratarea bolii.
Echipa de cercetători de la universitățile Stanford, University of California și San Francisco a vrut să identifice în care dintre gene se regăsește proteina de care virușii se folosesc pentru a se înmulți.
Cu ajutorul CRISPR, un instrument de modificare genetică, cercetătorii au creat o serie de celule care nu aveau o genă. Mai apoi, au infectat celulele cu două tipuri de virusuri.
Astfel, au descoperit că, în cazul răcelii, virusurile au nevoie de proteina SETD3 pentru a contamina celula. Cercetătorii știau că această proteină afectată actina, care ajută la contractarea mușchilor, însă au fost surprinși când au aflat despre rolul pe care aceasta îl are în cazul infecțiilor virale.
Oamenii de știință au constatat că șoarecii care aveau dezactivată proteina SETD3 nu au răcit. De asemenea, celulele din plămânii umani, care nu aveau această genă, nu au fost afectați de răceală.
Nu este clar dacă dezactivarea acestei gene și a proteinei acesteia ar putea cauza alte probleme. Șoarecii modificați genetic au supraviețuit, sunt sănătoși și se înmulțesc, însă nu și-au putut făta puii, ceea ce ar avea legătură cu rolul proteinei privind contracțiile musculare.
Jan Carette, microbiolog la Universitatea Stanford
În acest moment, oamenii de știință nu înțeleg în totalitate care este rolul acestei gene în organismul uman, iar înlăturarea acesteia ar putea avea efecte necunoscute, a explicat Vincent Racaniello, virusolog din cadrul Universității Columbia care a participat la studiu.
foto: Shutterstock