SARS-CoV-2, virusul care provoacă COVID-19, a luat lumea pe nepregătite când a apărut brusc în Wuhan, China, la sfârșitul anului 2019.

SARS-CoV-2 aparține familiei coronavirusurilor, care își datorează numele unei “coroane” – așa arată la microscop, ca și cum ar avea o coroană. Aceasta este formată din proteine, pe care virusul le folosește pentru a se atașa de celulele umane și a le infecta.

SARS-CoV-2 nu este primul coronavirus cunoscut științei.

Unele dintre coronavirusuri sunt asociate cu răceala comună, iar contractarea acestei “răceli” ar putea oferi o anumită protecție împotriva noului coronavirus, relatează oamenii de știință într-un nou studiu, publicat săptămâna aceasta în prestigioasa revistă Science.

Alessandro Sette, profesor la Institutul de Imunologie La Jolla, și-a dedicat peste 35 de ani de carieră înțelegerii răspunsului imun și măsurării activității imune.

Sette și colegii au fost inițial uimiți când au observat un răspuns imun la SARS-CoV-2 în probele de sânge colectate înainte de pandemia COVID-19. Cum e posibil?

Ori coronavirusul a aterizat în San Francisco mult mai devreme decât se credea, ceea ce este aproape imposibil, ori este vorba despre cu totul altceva!

Coronavirusuri vechi și noi

Singura explicație viabilă la care s-au putut gândi cercetătorii a fost că unii oameni trebuie să fi fost expuși unor “verișori” mai în vârstă ai agentului patogen, care au generat un răspuns specific al sistemului imunitar împotriva SARS-CoV-2, în ciuda faptului că persoanele respective nu au fost niciodată bolnave de COVID-19.

Există patru coronavirusuri despre care se știe că dau răceala comună. Este vorba despre 229E, NL63, OC43 și HKU1, care generează, de obicei, afecțiuni ușoare până la moderate ale tractului respirator superior.

Pentru a-și pune teoria la încercare, Sette și colegii au analizat probe de sânge de la rezidenții din San Diego, care au fost prelevate cu mult înainte de începerea pandemiei.

După ce au potrivit secvențele virale, cercetătorii au observat că celulele imune erau “turate”, sugerând că sistemele imunitare ale unor persoane ar putea răspunde atât la coronavirusurile anterioare, cât și la noul coronavirus.

Aceste constatări au fost confirmate de studii anterioare efectuate pe pacienți din Statele Unite, Regatul Unit, Olanda, Germania și Singapore.

Aceste studii sugerează că între 20% și 50% dintre cei care nu au fost niciodată expuși la SARS-CoV-2 au/au avut deja un răspuns imun la noul coronavirus.

Acest lucru pare să fie valabil și pentru alte coronavirusuri, cum ar fi SARS-CoV-1, care a provocat o mică epidemie în 2003.

Francois Balloux, directorul Institutului de genetică de la Universitatea din Londra, a amintit de un studiu recent publicat, o cercetare efectuată pe 24 de persoane din Singapore infectate cu SARS-CoV-1 în 2003; toți cei 24 au, în prezent, celule imune împotriva SARS-CoV-2. Asta, în ciuda faptului că mai mult de jumătate dintre ei nu au fost niciodată expuși la noul coronavirus.

Având în vedere aceste constatări, este posibil ca o parte din populație să aibă o imunitate preexistentă la SARS-CoV-2, probabil datorită expunerii la coronavirusuri care provoacă răceala comună.

Cu toate acestea, este important de menționat că, până în prezent, niciun studiu nu a dovedit fără dubiu că expunerea la coronavirusuri anterioare oferă protecție împotriva COVID-19 – deși e foarte posibil să fie cazul.

De asemenea, asta ar explica de ce impactul virusului pare atât de imprevizibil pentru oameni din aceleași zone demografice – unii se recuperează doar cu simptome ușoare, în timp ce alții se îmbolnăvesc grav, având nevoie de terapie intensivă.

Încă nu avem garanții și certitudini

Trebuie să ținem cont de faptul că există doar patru coronavirusuri responsabile pentru răceala comună – o boală respiratorie care este cauzată de peste 200 de virusuri diferite. Numărul ridicat reprezintă motivul pentru care nu există un vaccin.

Asta, spre deosebire de gripă, care este cauzată de un număr restrâns de tulpini de influenza, care infectează în mod regulat oamenii – un număr gestionabil, care a permis oamenilor de știință să producă vaccinuri antigripale.

Cu alte cuvinte, doar pentru că o persoană a răcit, asta nu înseamnă că boala a fost cauzată de un coronavirus. În plus, nu este cert dacă o expunere anterioară la coronavirusuri oferă un grad de protecție reală împotriva COVID-19.

O mare parte din această confuzie ar putea fi eliminată după efectuarea studiilor pentru vaccinurile COVID-19 aflate în curs de desfășurare.

Aceste studii vor determina nivelurile de celule T și de anticorpi necesari pentru prevenția eficientă a COVID-19.


LIBERTATEA PUBLICĂ ARTICOLE DE ȘTIINȚĂ. În plină criză provocată de pandemia de coronavirus, mai mult ca oricând cititorii au nevoie de informație științifică de calitate, prezentată limpede. Libertatea a deschis o serie de colaborări cu jurnaliștii români de la publicația ZME Science, o platformă independentă de jurnalism de știință, alcătuită din experți care, în mod obișnuit, relatează pentru publicul avizat din străinătate. Ei scriu, în fiecare zi, mai multe articole în Libertatea, bazate pe cele mai recente date și studii despre epidemie.

 
 

Urmărește-ne pe Google News