Oficiosul guvernului rus: Sistemul de apărare NATO din România va fi măturat de rachetele Kinjal înainte de a putea fi pus în alertă

Potrivit ministrului rus al apărării, Serghei Şoigu, racheta hipersonică Kinjal „a fost folosită de trei ori în timpul operaţiunii militare speciale. Şi de trei ori şi-a arătat caracteristicile geniale. Caracteristici pe care nicio altă rachetă similară din lume nu le are”.

Publicația guvernamentală subliniază că „aceasta este prima utilizare de luptă din lume a armelor hipersonice” și notează: „Cea mai puternică lovitură a fost la prima sa utilizare, asupra unui mare depozit subteran de rachete și muniție de aviație al trupelor ucrainene din satul Deliatin, regiunea Ivano-Frankivsk”.

Atacul a avut loc pe 18 martie și a venit ca un șoc, în primul rând, pentru comandamentul NATO. Aproape toată presa occidentală a scris despre asta mai târziu.

Rossiiskaia Gazeta, oficiosul guvernului rus:

Atacul din 18 martie

„Muniția convențională a distrus nu doar un depozit, ci și una dintre bazele centrale de depozitare a armelor nucleare, cunoscută sub numele de Obiect 711 sau Ivano-Frankivsk-16. Acest obiectiv a fost construit în 1955 și consolidat astfel încât să reziste la impactul unei bombe atomice”, completează oficiosul moscovit..

Potrivit Rossiiskaia Gazeta, caracteristicile exacte ale rachetei hipersonice Kinjal 47M2 „sunt secrete, dar se știe că poate zbura cu viteze care depășesc viteza sunetului de 10-12 ori. Racheta este concepută pentru a distruge posturi de comandă bine apărate, arsenale subterane și chiar portavioane”.

Recomandări

Rezultate prezidenţiale Republica Moldova – Turul doi. Câte voturi au obținut Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo

În filmările lansate cu atacul din 18 martie, s-a văzut „energia cinetică uriașă care a permis rachetei să strălucească literalmente prin zeci de metri de sol, să spargă podeaua de beton a arsenalului nuclear și să explodeze în interior. Obiectivul a fost complet distrus, nu de o explozie nucleară, ci de un focos puternic exploziv echipat cu un exploziv convențional”.

De la Ivano-Frankivsk, la Deveselu

Autorul articolului scrie, apoi, că „atacul de la Ivano-Frankivsk a avut la doar 80 de kilometri de granița cu România” (n.r. – până la Sighetul Marmației sunt în jur de 200 de kilometri) și notează că, „din 2016, România a desfășurat pe teritoriul său sistemul staționar de apărare antirachetă Aegis Ashore, cu interceptoare de rachete americane RIM-161 Standard Missile 3” și că „în total, din 2015, la baza militară Deveselu au fost dislocate 3 baterii a 8 rachete SM-3 Block IB”.

„După cum asigură americanii, sunt proiectate pentru a intercepta rachete balistice intercontinentale și focoase la altitudini atmosferice și la distanțe mari. Totuși, lovitura cu Kinjal de la Ivano-Frankivsk a arătat foarte clar că sistemul de apărare antirachetă NATO Aegis Ashore, în caz de necesitate militară, va fi măturat de rachetele noastre hipersonice cu focoase nenucleare înainte de a putea fi pus în alertă”, mai scrie în articolul oficiosului Kremlinului.

Recomandări

Cifrele din spatele alegerilor pentru desemnarea noului președinte al României: peste 22 de milioane de buletine tipărite și o sută de mii de ștampile

„Kinjal este cu adevărat puterea noastră, care nu se găsește încă nicăieri în lume”, e concluzia articolului.

Foto cu caracter ilustrativ: EPA

Urmărește-ne pe Google News