39 comentarii- Din 1996 până în prezent, CJ Botoșani a fost condus timp de 21 de ani de PSD, 4 ani de PNL (aflat atunci într-o alianță cu PSD, USL) și 4 ani de PD-L.
- „Politicienii care conduc județul vor să termine podul până în 2024, dar și-au dat seama că nu au cum. Și găsesc țapi ispășitori, precum insecta rădașcă”, spun specialiști din Ministerul Mediului cu care ziarul a discutat.
- Într-un dialog cu Libertatea, Consiliul Județean Botoșani, condus de Doina Federovici, a susținut, în continuare, că este victima birocrației: „Poate inventa fiecare instituție proceduri peste proceduri ca să spună că are dreptate”.
Cazul gândacilor care blochează un pod de peste Siret a făcut înconjurul presei din România. Doina Federovici, șefa Consiliului Județean Botoșani, s-a adresat ministrului mediului, spunându-i că ridicarea unui pod e blocată de trei specii protejate.
Este o investiţie de aproape opt milioane de euro, o investiţie blocată, de altfel, de Ariile Protejate, pentru că în zonă, ce să vedeţi, trăiesc doi gândaci: rădaşca şi croitorul cenuşiu şi, mai mult decât atât, broasca europeană de baltă.
Doina Federovici:
Șefa PSD Botoșani se referea la podul de peste Siret care să lege județele Suceava și Botoșani prin localitățile Lunca (Suceava) și Talpa (Botoșani). Pod care a început să fie ridicat din 1996, însă construcția sa a fost oprită în 2005, din lipsă de fonduri. De atunci nu s-a lucrat.
Ce spun oamenii de la Arii Protejate
Reprezentanții Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) Botoșani, care au discutat cu Libertatea, spun că instituția nu a oferit decât un punct de vedere incipient despre pod, în care au semnalat, într-adevăr, că „poate avea un impact negativ semnificativ”. Dar asta nu e legat, spun ei, doar de speciile existente, ci și de starea construcției și de degradare.
Conform OUG 57/2007, orice activitate, orice proiect, orice plan care se suprapune unei arii protejate trebuie avizate de cei de la Ariile Protejate.
A spune că există specii acolo nu înseamnă că se interzice construcția, ci că se ține cont. De pildă, unele lucrări se fac cât timp păsările nu cuibăresc în zonă, dacă sunt numeroase păsările în zonă. E un exemplu. Regula aceasta se aplică în orice țară civilizată.
Specialist Arii Protejate:
În plus, spun cei de la Arii Protejate, constructorul nu a cerut avizul de mediu, document care dă undă verde construcției.
Probleme și de ordin tehnic, „piloni răsuciți”
Declarațiile făcute de Federovici au venit la întâlnirea cu ministrul Mircea Fechet de pe 23 octombrie 2023.
Afirmațiile politicianului au stârnit rumoare printre angajații instituțiilor subordonate Ministerului Mediului. Ei spun că CJ Botoșani au făcut demersuri în primăvară și, de atunci, CJ nu a mai înaintat în procedurile legale.
În primăvară, reprezentanții Consiliului Județean au primit un punct de vedere de la Arii Protejate, via Agenția pentru Mediu. Ariile Protejate au trimis oameni care să verifice situația din teren și, spun angajații, s-au descoperit mai multe probleme. Inclusiv unele de ordin tehnic, despre care Federovici nu a vorbit la întâlnirea cu ministrul.
„S-a constatat că doi piloni sunt răsuciți, dar aia e treaba experților în construcții. Cei trimiși de la Arii Protejate au descoperit, într-adevăr, că acolo există doi gândaci și o specie de broască țestoasă, cea europeană. S-a concluzionat că poate, atenție, că «poate să aibă un impact negativ». Vă dați seama, excavezi, gălăgie, nimeni nu putea să dea impact pozitiv. Dar astea se pot rezolva printr-un plan făcut de constructor”, explică specialiștii consultați de ziar, care au discutat cu condiția confidențialității.
„Insectele sunt țapii ispășitori”
În județ au fost mai multe exemple în care s-au luat măsuri și lucrările au continuat, spun lucrătorii de la Mediu. Anumite plante au fost mutate, amplasamentele gândite inițial au fost schimbate pentru a nu interfera cu zonele protejate, unele lucrări s-au făcut cât timp păsările nu cuibăreau în zonă și așa mai departe.
„S-au dat avize pentru parcuri eoliene, se putea da aviz pentru un pod, dar să se respecte pașii legali”, spun lucrătorii consultați de Libertatea. Deocamdată, susțin ei, avizul nu a fost nici măcar solicitat.
„În cazul podului de la Talpa, nimeni, aici incluzând Consiliul Județean, n-a depus nicio cerere pentru aviz de la Arii Protejate”. „Probabil n-au cum să-l termine la timp și găsesc țapi ispășitori, insectele și broasca țestoasă”, spun cei de la Mediu.
Libertatea a consultat și documente care susțin ceea ce afirmă angajații de la Mediu.
Ce probleme s-au găsit în documentația podului de la Talpa
Într-un răspuns trimis către Agenția pentru Mediu Botoșani, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate Botoșani spune, pe 4 aprilie 2023, că lucrarea „poate avea un impact negativ semnificativ asupra obiectivelor de conservare din situl menționat anterior”.
Situl se numește Pădurea Zamoștea – Lunca, iar circa 2.000 de metri pătrați din el se suprapun cu suprafața lucrărilor.
Apoi, cei de la Arii Protejate arată mai multe probleme găsite la documentația podului. Printre ele:
- Documentația nu prezintă cum poate fi afectată pe termen lung aria de extindere naturală a speciilor dependente de mediul acvatic, cum ar fi gropi de iernare din zona podului, locuri de hibernare;
- Din documentația construcției rezultă că lucrările nu au o expertiză realizată de un expert tehnic autorizat MLPAT (n.r. – Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului) care să ateste gradul de uzură, rezistență al structurii de pod. „Considerăm că existența acestei expertize tehnice ne poate releva aspecte importante cu privire la lucrările care, prin desfășurarea lor, pot afecta integritatea ariei naturale ROSCI0184 Pădurea Zamoștea – Lunca”;
- Evaluarea impactului în cele 18 luni în care ar urma să se lucreze nu a fost realizată în funcție de anumiți parametri care definesc obiectivele de conservare.
„Sunt multe probleme, pentru că una e în documente că există din lucrarea făcută între 1996 și 2005 și altceva e la fața locului. S-au furat materiale, fier beton, a fost o lucrare publică abandonată”, spune o sursă a ziarului.
Consiliul Județean susține că „punctul de vedere” e „avizul”
Contactată telefonic de Libertatea, Doina Federovici ne-a trimis către un angajat de la cabinetul acesteia de la Consiliul Județean.
Angajatul a explicat că, din punct de vedere organizatoric, avizul de la Mediu nu trebuia solicitat nici de Consiliul Județean Botoșani, nici de Consiliul Județean Suceava, instituții care desfășoară în comun proiectul podului de la Talpa. Ci de firma contractoare care a realizat toate lucrările.
„Consiliul Județean nu trebuia să solicite niciun aviz. Dar documentul la care faceți dumneavoastră referire este avizul. Altfel, sigur, poate inventa fiecare instituție proceduri peste proceduri ca să spună că are dreptate”, a spus omul delegat de Doina Federovici.
CJ ne-a transmis ulterior un punct de vedere care confirmă cele discutate la telefon. CJ Botoșani consideră „punctul de vedere inițial” ca fiind „avizul de mediu pentru proiect”.
„Prin Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Suceava s-a încheiat mai întâi un contract de expertiză a pilelor podului existente deja în albia Siretului și a traverselor existente pe maluri. În baza expertizei s-a contractat, tot de către Direcția Județeană de Drumuri și Poduri Suceava, realizarea Studiului de Fezabilitate pentru continuarea investiției. Conform legislației în vigoare, firma care a realizat documentația a depus-o la Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani în vederea obținerii Acordului de Mediu”, se precizează în răspunsul remis redacției.
Același document citează punctul de vedere al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate Botoșani ca fiind Acordul de Mediu, doar fiindcă a fost primit în urma solicitării APM.
„Agenția pentru Protecția Mediului Botoșani a înaintat documentația cu nr. 3505/AAA/15.03.2023 către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate – ST Botoșani pentru a fi emis un punct de vedere. În concluzie, APM Botoșani a solicitat punctul de vedere de la Ariile Naturale și de la Administrația Bazinală Siret, în urma documentației depuse de firma care a realizat Studiul de Fezabilitate. Orice proiect de investiție poate fi implementat doar după obținerea Acordului de Mediu”, se concluzionează în răspunsul citat.
Care erau pașii și unde s-a blocat totul
Practic, pașii pe care ar fi trebuit să îi urmeze CJ – prin Direcția Județeană de Drumuri și Poduri – sunt următorii:
- De ce e nevoie de aviz. Pentru orice construcție este nevoie de autorizație de construire. Pentru autorizație e nevoie de o serie de avize și acorduri din partea unor instituții. Pe partea de mediu, de la Agenția pentru Mediu.
- Evaluare inițială – făcută de Agenția pentru Mediu (ApM) pe baza unor criterii clare. ApM trimite documentația primită de la beneficiar (CJ, în cazul nostru) către mai multe instituții (DSP, DSVSA, ANANP etc.) și cere puncte de vedere. În funcție de punctele de vedere de la acestea, ei văd unde îi direcționează pentru obținerea avizelor.
- Decizie de încadrare. După ce primește toate răspunsurile, Agenția pentru Mediu decide unde este nevoie de avize. Dacă din punctul de vedere al unei instituții, de exemplu DSP, este totul în regulă, nu există obiecții în acest sens și se cere aviz doar de la cele unde existau probleme (evaluarea impactului asupra mediului, de exemplu). De aici, oamenii din ANANP spun că nu s-a mai înaintat din partea CJ. Ce trebuia să facă CJ-ul se arată într-un document numit chiar așa, decizie de încadrare.
Decizia de încadrare indică unde s-a împotmolit totul.
Astfel, e nevoie de achitarea tarifului de definire a domeniului (1.000 de lei) și de propunerea privind aspectele relevante pentru protecția mediului care trebuie dezvoltate în raportul privind impactul asupra mediului, în funcție de natura, dimensiunea și localizarea proiectului.
- Avizul negativ sau pozitiv. Abia după realizarea obiectivelor se poate trece la stadiile finale în care se obține avizul pozitiv ori se primește, din contră, aviz negativ. În cazul unui aviz pozitiv de la ANANP, de exemplu, se trece la următorii pași, cu finalul la acordul de mediu.
21 de ani din 27, social-democrații au fost la putere în județul Botoșani
Din 1996 până în prezent, când a început ridicarea podului, CJ Botoșani a fost condus timp de 21 de ani de PSD, 4 ani de PNL (aflat atunci într-o alianță cu PSD, USL), iar patru ani s-a aflat la PD-L.
Conducerea CJ Botoșani din 1996 până în 2023
- Ioan Aniculăesei (PDSR, PSD), 1996-2002
- Constantin Conțac (PSD), 2002-2008
- Mihai Țâbuleac (PD-L), 2008-2012
- Florin Țurcanu (PNL), 2012-2016
- Costică Macaleți (PSD), 2016-2020
- Doina Federovici (PSD), 2020-prezent