ComenteazăO cifră impresionantă, care, pentru personalul secției de limba română a postului, reprezenta o mare responsabilitate.
Mihai Rusu, redactor la Sport la Radio Europa Liberă în acea perioadă, a creionat pentru Libertatea modul în care postul care transmitea de la Munchen știri din țară a participat activ în acele zile fierbinți din decembrie 1989 pentru ca oamenii să afle adevărul de ceea ce se întâmpla în România.
”În decembrie 1989, starea de spirit la populație era dominată de trei cuvinte: foame, frig și mizerie. La centrul de informații extern situația părea aparent sub control, în timp ce Nicolae Ceaușescu era nervos după întâlnirea dintre Bush și Gorbaciov. Dacă în URSS se vorbea despre glasnost și perestroika, ceilalți trei vecini ai României, Ungaria, Iugoslavia și Bulgaria nu mai aveau sistem comunist de guvernământ”, a sintetizat, pentru Libertatea, Mihai Rusu.
Despre debutul Revoluției, Mihai Rusu își amintește: ”După o întâlnire acasă la Ioana Crișan, la care au mai participat Sorin Cunea și Luiza Cunea, primesc la ora 21.00 un telefon din Timișoara prin care erau anunțați că ”se trage”. Cei trei merg în grabă la radio și îi cer lui Liviu Tofan, șeful știrilor, să ia legătura și să primească aprobare de la americani să transmită în direct toată noaptea. Vestea a fost confirmată și de agenția Taniug (n.r. – Iugoslavia) că ”în Timișoara se trage”. Sorin Cunea a preluat știrea, care, mai apoi, a fost redifuzată non-stop toată noaptea”.
Acesta a continuat pentru Libertatea: ”A doua zi, în urma unei ședințe, se stabilesc echipele care vor intra în direct. Eu am fost la monitorizare, centrul de comandă de transmitere al programelor. Au fost filtrate agențiile de presă și toate comentariile care apăreau în lume despre România. De asemenea, telefoanele pe care le primeam le înregistram și mesajul era mai apoi difuzat în 4-5 minute, pe post. Așa am stabilit legătura între Timișoara și București, pentru că celelalte canale din țară fuseseră întrerupte”.
Mihai Rusu și-a amintit că, în timpul evenimentelor de la Timișoara, a primit un telefon prin care i s-a transmis mesajul: ”E o ”gură de foc” la Timișoara”. Apelantul i-a descris exact locul unde se afla acea ”gură de foc” și a încheiat: ”Vă imaginați că nu pot să-mi dau numele”. După ce mesajul a fost difuzat, la 20 de minute primește un alt telefon cu anunțul: ”S-au liniștit lucrurile”.
Despre ziua de 22 decembrie 1989, Mihai Rusu povestește pentru Libertatea: ”Fuga lui Ceaușescu am transmis-o în direct, urmărind televiziunea sovietică. Aveam o antenă parabolică la sediu cu care prindeam televiziunea din URSS, care a transmis mitingul și mai apoi fuga lui Nicolae Ceaușescu”.
Radio Europa Liberă a fost singurul mediu care a ținut focul viu, atât la Timișoara, cât și în întreaga țară. Radio Europa Liberă a fost puntea dintre români, pentru că în timpul evenimenteleor tragice de la Timișoara primeam zeci de telefoane de la românii de afară, dar și din țară, care se interesau de soarta rudelor sau a prietenilor.
Mihai Rusu, redactor Radio Europa Liberă:
Știrea falsă cu 40.000 de morți, o ”intoxicare”
În noianul de știri pe care Radio Europa Liberă le primea în aceale zile fierbinți din decembrie 1989 a apărut și aceea conform căreia în România au fost ucise 40.000 de persoane.
Mihai Rusu explică: ”Știrea conform căreia au murit 40.000 de oameni a venit din România. Pur și simplu, în acele momente, nu aveam cum s-o verificăm, era imposibil. Intoxicarea a fost bine gândită, ca să redea amploarea evenimentelor”.
Conform statisticilor, numărul total al celor morți prin împușcare pe durata revoluției a fost de 1.142, iar al răniților de 3.138.
Serviciile au subestimat situația internațională
Mihai Rusu crede că, după Congresul din noiembrie1989, UM 0544, cu sediul în strada Batiștei, a tratat cu superficialitate și a subestimat situația internațională. În plus, șefii SIE nu aveau curajul de a raporta adevărul lui Nicolae Ceaușescu.
Pentru ”documentare”, conform lui Mihai Rusu, șeful
departamentului securității statului, Iulian Vlad, asculta Radio Europa Liberă
și apoi confrunta cele auzite cu rapoartele înaintate zilnic de către
subordonați.
Rusu amintește și de colonelul Cornel Nemetzi de la Serviciul de Informații Externe, în ziua de 21 decembrie 1989 era ofițer de serviciu și a primit ordinul: ”Dă armament oamenilor”. Acesta a refuzat categoric.